ORORILE prin care trec femeile din Statul Islamic | De ce aleg tinere occidentale să trăiască alături de ISIS

De ce o femeie care locuieste in Occident, intr-o societate libera, ar alege sa traiasca sub tirania cruzilor extremisti de la Statul Islamic?

Nu stie ea, oare, ca femeile irakiene si siriene (musulmane, crestine, yazide, kurde) sunt disperate sa fuga din regiune, de teama sa nu fie luate prizoniere, obligate sa se casatoreasca, fortate sa se converteasca, torturate si abuzate sexual?

Phyllis Chesle, profesoara la Middle East Forum si autoare a numeroase articole despre drepturile femeilor, isi pune aceste intrebari in contextul in care Washington Post realizeaza o serie de materiale ample despre cum e viata in interiorul Statului Islamic.

A doua parte a acestei serii se concentreaza asupra femeilor. Marturiile sunt cutremuratoare si extrem de greu de citit, puncteaza Chesle, intr-un editorial pentru Fox News.

Seria Washington Post, continua profesoara, aminteste ca nu toate femeile sunt tratate la fel de militantii jihadisti ai Statului Islamic: exista sotii si exista sclave sexuale.

„In mod tragic, stim care este soarta ‘norocoaselor’ sotii. Duc vieti izolate, inchise in casa, adesea fara electricitate ori apa curenta. Isi acopera capul si corpul cu haine groase, negre, chiar daca afara sunt 100 de grade (Fahrenheit – n.red), si sunt monitorizate, hartuite si pedepsite de o brigada sadica – formata tot din femei – daca le aluneca burqa. Washington Post scrie ca femeile se alatura unui sistem institutionalizat, aproape ca o linie de productie care le ofera copii jihadistilor. Cand sotii acestor femei sunt ucisi, ii sarbatoresc ca pe niste martiri si se casatoresc rapid cu alti luptatori”, continua profesoara.

Sclavele sexuale nu sunt asa „norocoase”. Fetele yazidi, care sunt tinute ca sclave sexuale, sunt violate de pana la 30 de ori pe zi. Multe incearca sa se sinucida, unele reusesc, altele esueaza. Dupa ce sunt violate, multe sunt vandute si traficate in Arabia Saudita sau Africa de Nord.

„De ce ar vrea o femeie din Occident sa se alature acestui calvar?”, se intreaba Phyllis Chesle, care incearca sa ofere si cateva explicatii.

1. Ele isi romanteaza rolurile de potentiale „revolutionare” si nu isi dau seama ca tot ce li se va permite sa faca va fi sa gateasca, sa faca curat, sex si sa se roage.

2. Ele se tem ca nu se pot descurca in Occident, unde libertatea presupune si responsabilitate. Aceste femei cred ca pot avea succes intr-o societate in care exista reguli stricte.

3. Unele astfel de femei cred ca daca se alatura Statului Islamic „se vor intoarce la radacini” si vor respinge astfel societatea moderna, pe care o considera islamofoba.

Acestea sunt unele dintre raspunsuri. Acum, insa, urmeaza si alte intrebari: De ce asa putine feministe din Occident se revolta de tratamentul la care sunt supuse femeile care se alatura ISIL? De ce feministele nu salveaza sclavele sexuale, chiar daca le cumpara libertatea fiecareia in parte? De ce feministele inca sunt obsedate sa critice America in primul rand, apoi Israelul si Statul Islamic doar in soapta?

Feministele sunt primele care, in anii 1960, au condamnat public violenta sexuala fata de femei si au condamnat misoginismul crestinilor si evreilor fundamentalisti. Si-au pierdut glasul, s-a terminat furia acum, cand ar trebui sa condamne tratamentul la care sunt supuse femeile de catre musulmanii fundamentalisti?

In final, Chesle face un apel la feministele din intreaga lume, carora le cere sa se alature grupurilor care militeaza pentru salvarea fetelor yazidi, tinute captive ca sclave sexuale de catre jihadistii ISIL.

sursa: ziare.com