nasul cartonÎn această seară, de la ora 20:00, Radu Moraru vă invită la o ediție specială a emisiunii Nașul, care are ca temă controversatul proiect minier de la Roșia Montană al companiei româno-canadiene Roșia Montană Gold Corporation și amplele proteste de stradă izbucnite pentru oprirea acestuia.

Mii de români au ieșit duminică în stradă în întreaga țară, pentru a-și manifesta public nemulțumirea și revolta, după ce guvernul condus de Victor Ponta a aprobat proiectul de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană. În Piața Universității, peste 5.000 de oameni au cerut demisia premierului Victor Ponta și oprirea proiectului minier al RMGC.

14 COMENTARII

  1. era timpul ca ROMANII sa se uneasca in sfirsit bravo lor si na va lasati invinsi

  2. FELICITARI ! Nu m-ati dezamagit. Continuati sa-i demascati pe ticalosi!

  3. nu ne lasa, nasule!
    toata noaptea m-am uitat pe site-uri, adevarul.ro, evz.ro, antena3.ro, rtv.net, realitatea.net, mediafax, hotnews cand cum, nicaieri frate despre rosia montana.

    nici nu stiti cat de importanti sunteti, nasule, sa-ti dea Dumnezeu sanatate.

  4. si alte completari
    http://www.mediasinfo.ro/numele-din-spatele-gabriel-resources-john-paulson-beny-steinmetz-si-thomas-kaplan/2011/08/30/

    În spatele firmei canadiene Gabriel Resources, care detine peste 80% din actiunile Rosia Montana Gold Corporation, se regasesc nume mari din business-ul mondial, precum John Paulson, Beny Steinmetz si Thomas Kaplan, care au investit sute de milioane de dolari în proiectul minier din Apuseni.
    Gabriel Resources anunta la sfârsitul anului 2009 ca Paulson & Co. si Electrum Strategic Holdings detin câte 18% din actiuni, urmate de Newmont Mining Corp (SUA), unul dintre cei mai mari producatori de aur din lume, si BSG Capital Markets, parte a Beny Steinmetz Group (BSG), cu 9% din tiluri.
    BSG îsi poate dubla numarul de actiuni detinute prin exercitarea, pâna la sfârsitul acestui an, a unei optiuni care i-ar asigura lui Steinmetz 16% din capitalul Gabriel Resources, diminuând în acelasi timp participatiile Paulson & Co., Electrum si Newmont la 17%, 17% si, respectiv, 14%.
    Paulson & Co. este fondul de hedging al cunoscutului miliardar american John Paulson, iar Electrum face parte din grupul de companii controlat de Thomas Kaplan, un investitor important în proiecte aurifere.
    Practic, toti actionarii cunoscuti ai Gabriel sunt mari investitori în aur si au facut o buna parte din avere prin astfel de afaceri.
    Paulson a devenit miliardar în 2007, când a fãcut, personal, 3,5 miliarde de dolari pariind împotriva creditelor ipotecare subprime. El a câstigat anul trecut 5 miliarde de dolari mizând pe aur si a stabilit astfel un nou record pentru industria fondurilor de hedging. Mai mult de o treime din activele administrate de Paulson, de 36 miliarde de dolari, sunt conectate la industria aurului.
    Paulson si-a început cariera la fondul de hedging Odyssey Partners si a devenit mai târziu director la Bear Stearns, banca americana de investitii care a dat faliment în prima parte a anului 2008. A fondat Paulson & Co. în 1994 si este pe locul 39 în ultimul top Forbes privind miliardarii lumii, cu o avere de 16 miliarde de dolari.
    Paulson declara, la finele anului 2009, ca actiunile Gabriel Resources îsi vor tripla valoarea dupa ce compania va primi toate avizele necesare exploatarii zacamântului aurifer din Muntii Apuseni. Între timp, valoarea actiunilor companiei a crescut de peste doua ori, de la 3,5 dolari canadieni la 6,7 dolari canadieni.
    Beny Steinmetz controleaza a doua avere din Israel, estimata de Forbes la 6 miliarde de dolari, mai mica doar decât cea a familiei lui Sammy Ofer, decedat în luna iunie.
    Steinmetz a facut bani din diamante si aur si a vândut în 2010 grupului brazilian Vale, pentru 2,5 miliarde de dolari, 51% din actiunile companiei sale din Guinea, care se ocupa cu mineritul fierului. Zacamintele preluate de Vale sunt considerate printre cele mai mari rezerve de minereu de fier din lume.
    Steinmetz mai are afaceri în imobiliare, inclusiv în România, unde este implicat, în Bucuresti, în proiectul rezidential West Park din Militari, prin intermediul firmei Seven Hills. Forbes noteaza ca omul de afaceri nu a avut la fel de mult noroc în imobiliare precum în industria metalelor si pietrelor pretioase, viabilitatea companiilor sale Scorpio si Five Mounts fiind pusa sub semnul întrebarii de auditori.
    Americanul Thomas Kaplan, locul 736 în topul Forbes cu o avere de 1,7 miliarde de dolari, este “un istoric cu educatie la Oxford care s-a reprofilat în investitor” si pariaza masiv pe aur. A facut avere din gaze naturale, dupa ce a cumparat licente de exploatare în Texas care au oferit accesul la zacaminte de 68 miliarde metri cubi.
    Personajul Kaplan apare în presa ca o surpriza, ca un profesor de istorie cu educatie aleasa care a reusit în lumea dura a afacerilor. Forbes îl descrie prin întrebari retorice: “De ce îl urmeaza marile fonduri de hedging pe Tom Kaplan în investitii pe aur?”.
    Natura interesului Newmont la Rosia montana este evidenta. Compania, înfiintata în urma cu mai bine de 90 de ani, este unul dintre cei mai mari producatori de aur din lume, cu afaceri de 9,5 miliarde de dolari în 2010.
    Prezenta (sau absenta) miliardarului George Soros în actionariatul Newmont a stârnit controverse în România privind interesul sau pentru proiectul Rosia Montana. Ca orice speculator si investitor, Soros a fost întotdeauna cu ochii pe aur. Pretul metalului a urcat de peste trei ori din 2007 în urma diverselor crize financiare si economice care au maturat lumea. În vara lui 2010, Soros avea mai putin de 200.000 din actiunile Newmont, cumparate în acelasi an si înregistrate drept “investitie noua”.
    Potrivit presei internationale, Soros a vândut în luna mai expunerea pe aur dupa ce declara, în ianuarie 2010, ca metalul pretios reprezinta “balonul speculativ suprem”.
    Paulson si-a mentinut însa în trimestrul al doilea al acestui an investitiile în aur, hotarând sa nu urmeze exemplul lui Soros. El declara, la începutul lunii mai, la o televiziune din SUA, ca pretul aurului se îndreapta spre 4.000 de dolari pe uncie. În prezent, aurul se tranzactioneaza în banda 1.800-1.900 de dolari pe uncie.
    Gabriel Resources a fost fondata în 1997, compania fiind construita cu ajutorul omului de afaceri de origine româna Frank Timis, care s-a retras în 2003 pentru a se ocupa de alte afaceri.
    Vlad Popescu, Mediafax

    ps. din nou Soros auriferul, videoul ceauseilor si traducatorea irina margareta nistor, revolutia 89, televizorul, profetul, aurul si ardelenii…film de lung metraj
    cu laboratoare in alaska militare sau nu…dar minereuri la Rosia Montana: uraniu
    ” Revenind la metalele rare, ele nu sunt o glumă. Aurul e numai miza de faţadă, câtă vreme la Roşia Montană există Germaniu, Vanadiu, Titan, Nichel, Crom, Cobalt, Galiu, Arsenic, Bismut şi Feldspat Potasic! Pentru ca opinia publică să ştie cu adevărat de ce avere dispune România la Roşia Montana, voi trece în revistă raritatea şi valoarea acestor metale, precum şi domeniile în care ele se utilizează:

    – Germaniu: utilizat în industria lentilelor sensibile (detectoare infraroşu, camere foto, microscop etc.);

    – Vanadiu: utilizat în aplicaţii nucleare;

    – Titan: utilizat în industria nucleară (submarine, rachete cosmice, avioane supersonice);

    – Nichel: utilizat intesn în producţia de baterii;

    – Crom: utilizat în construcţia de avioane;

    – Cobalt: utilizat în producerea motoarelor cu reacţie;

    – Galiu: utilizat în convertirea electricităţii în lumină coerentă (se produc anual 30 de tone de galiu în lume iar din exploatarea de la Roşia Montană s-ar putea produce, timp de 17 ani, circa 6000 de tone!!!);

    – Arsenic: utilizat în industria laserelor şi în cea pirotehnică;

    – Bismut: utilizat în medicină şi în transportul Uraniului în reactoarele nucleare;

    – Feldspat Potasic: utilizat în industria porţelanului (la Roşia Montană există aproximativ 270.000 de tone iar noi actualmente îl importăm din China!).”

    – See more at: http://surupaceanu.ro/2011/09/averea-ascunsa-de-la-rosia-montana-50-miliarde-dolari/#sthash.6HIjzUoH.dpuf

  5. MULTUMIM!!! 😀

    MINDRA CA SUNT ROMAN !! 😀

    FELICITARI CELOR IMPLICATI!! MA BUCUR SA-I VAD PE TOTI!!!

  6. Gabriel Resources și-a creat structura acţionariatului astfel încât să minimizeze şi impozitul global pe profit, şi impozitele diverşilor investitori. Insula Jersey, Ţările de Jos, Barbados şi teritoriul Yukon din Canada sunt, toate, jurisdicţii foarte îngăduitoare din punct de vedere fiscal, atât pentru persoanele fizice cât şi pentru companii. Banii generaţi de acest proiect se vor îndrepta spre investitorii din una sau alta dintre aceste jurisdicţii, în funcţie de ceea ce este mai favorabil sub raportul nivelului de impozitare.
    Din punct de vedere legal, Roşia Montană Gold Corporation, firma creată special pentru acest proiect, este de fapt controlată (80,46 %) de o companie situată în Jersey, și anume compania Gabriel Resources Ltd. Guvernul român deţine 19,31 %, prin intermediul Minvest SA, iar o firmă privată românească, Foricon SA, deţine 0,23 %. Motivele participării acestei firme private la capitalul acestui proiect nu sunt clare 1 .

    Gabriel Resources: o companie canadiană?

    Într-adevăr, compania are sediul în Canada iar acţiunile ei sunt listate la Bursa din Toronto, dar acest fapt nu face din ea o societate canadiană. În toate documentele, pro şi contra proiectului Roșia Montană, Gabriel Resources este prezentată ca o „societate canadiană“ sau ca o „companie multinaţională canadiană“. Dar este bine de ştiut că mai important decât sediul companiei este cine controlează compania. Cine va beneficia cel mai mult de pe urma proiectului Roşia Montană? Pe scurt, cine sunt acţionarii acestei „societăţi“?
    În Canada, orice acţionar care achiziţionează 10% sau mai mult din acţiunile unei societăţi listate la bursă trebuie să depună o declaraţie în acest sens la Comisia de Valori Mobiliare Canadiană. Astfel, este posibil să se identifice acţionarii care deţin un număr important de acţiuni în orice companie. Societăţile pe acţiuni listate la bursă trebuie să raporteze această informaţie anual, într-un document intitulat Management Proxy Circular.
    Iată cine sunt cei mai importanţi acţionari ai firmei Gabriel Resources, conform raportului companiei din data de 14 mai 2010:
    1. Paulson & Co Inc (New York, NY) 18,00%
    2. Electrum Strategic Holdings (New York, NY) 18,00%
    3. Newmont Canada Limited 14,72% (o filială deţinută în totalitate de societatea minieră Newmont, SUA).
    4. În plus, compania a anunţat printr-un comunicat de presă din 18 decembrie 2009 că a finalizat un plasament privat de 67,5 milioane de dolari, prin vânzarea a 30 de milioane de acţiuni (aproape 9% din acţiunile aflate în circulaţie) către BSG Capital Markets,, o entitate aparţinând grupului Barry Steinmetz. Grupul Barry Steinmetz operează în domeniul diamantelor şi mineritului şi are sediul la Geneva.
    Hai să adunăm: 18 % + 18 % +14,72 % + 9 % = 59,72 %; aşadar aproape 60% din acţiunile acestei companii „canadiene“ sunt deţinute de companii străine şi de fonduri speculative. Ceea ce înseamnă că aceste fonduri şi aceşti acţionari controlează compania. Şi, cum BSG Capital Markets deţine, de asemenea, dreptul de a cumpăra ieftin alte 9 milioane de acţiuni – drept pe care şi-l va exercita în curând – ajungem la concluzia că aproape 70% din Gabriel Resources este deţinut de acţionari non-canadieni.
    Dintre aceştia, fondul speculativ Paulson & Co a dobândit o tristă celebritate datorită procesului intentat de către Securities and Exchange Commission (SEC) împotriva băncii de investiţii americane Goldman Sachs. Există, de asemenea, supoziţii potrivit cărora fondul ar fi fost unul dintre participanţii timpurii la acţiunea speculativă masivă împotriva datoriei statului grec. Întemeietorul fondului, John Paulson, a fost plătit cu peste 8 miliarde de dolari în ultimii trei ani pentru abilităţile sale de speculator.
    Electrum Strategic Holdings este descrisă în rapoartele firmei ca deţinând „un portofoliu extins de proprietăţi pentru dezvoltare şi explorări în Europa de Est“. Practic, această organizaţie este şi ea tot un fond speculativ, dar în domeniul aurului.
    Un indiciu al adevăratei naţionalităţi a firmei Gabriel Resources este şi naţionalitatea membrilor consiliului său de administraţie. Consiliul este format din opt membri, dintre care doar doi sunt canadieni. Din ceilalţi şase, majoritatea sunt americani. Însuşi directorul General (CEO) al companiei îşi dă adresa personală în Laguna Beach, California.
    În consecinţă, mass-media din România, susţinătorii şi opozanţii proiectului Roșia Montană ar trebui să ia cunoştinţă de aceste fapte şi să înceteze a mai acorda o identitate canadiană actualului promotor al proiectului Roşia Montană. Gabriel Resources este de fapt o companie deţinută de speculatori americani şi de alte interese străine, doar deghizată – pentru o mai mare credibilitate, probabil – sub o identitate canadiană.

    http://firsirotu.blogspot.ro/2010/06/o-perspectiva-canadiana-asupra.html

  7. FELICITARI, D-LE MORARU pentru aceasta emisiune, este de INTERES GENERAL POPULAR, nu in interesul unora!
    Am devenit alergica la politicieni, mai ales cei care au fost pana astazi in guvernele „nevinovate” de dezastrul tarii, dar am „inghitit-o” pe madame de la pdl de dragul SUBIECTULUI!
    Inca o data FELICITARI SI LA MAI MULTE!
    Cu respect,
    I.M.

  8. am inteles eu gresit la Realitatea TV sau chiar 78% castiga statul roman? 🙂

  9. Nu pot sa cred cat de nemernici exista la Realitatea TV.
    Acum Bogdan Chiriac si altii de pe acolo spun ca de fapt Guvernul se comporta ca si cum nu ar vrea sa se faca proiectul de la Rosia Montana.
    Astia chiar ne cred idioti?
    Vor sa-i scuze?

Comentariile sunt închise.