Chiar dacă locuieşte de cinci ani la Bruxelles, Ramona Strugariu nu rămâne indiferentă faţă de tragedia din 30 octombrie 2015, petrecută în clubul Colectiv, în urma căreia 63 de oameni şi-au pierdut viaţa. În data de 4 februarie 2016, Ramona a asistat la prezentarea intitulată „Incendiu într-o discotecă din România“, susţinută de Raed Arafat în amfiteatrul F2 104 al Facultăţii de medicină din cadrul Universităţii Libere Bruxelles.
În urma participării la acest seminar care avea ca temă gestiunea situaţiilor excepţionale, Ramona a scris un text despre „lecţiile“ pe care secretarul de stat Raed Arafat le-a „predat“ participanţilor din experienţele „de criză“ prin care a trecut în ultimii ani, în România, dar şi despre „efectele negative pe care presa din ţară le-a avut asupra oamenilor în urma tragediei din Colectiv“. În prezent, Ramona Strugariu lucrează la Departamentul lingvistic al Consiliului Britanic din Bruxelles şi a fost implicată, ca jurist şi absolventă al unui master în drept european, în mai multe proiecte pe justiţie, educaţie şi integrare socială.
Mintea mea „odihnită“ (aşa cum a caracterizat-o, într-un dialog, cu două zile înainte de prezentare, domnul secretar de stat Arafat) s-a gândit că este cadrul potrivit pentru un dialog liber de „presiunile din ţară“, atât de mult invocate de către autorităţile care au gestionat criza Colectiv. Am ascultat prezentarea până la capăt, cu multă răbdare.
În slide-urile proiectate pe zidul amfiteatrului şi în viziunea domnului secretar de stat Arafat lucrurile s-au desfăşurat în felul următor:
Intervenţia (rezumat)
La ora 22,32 s-a efectuat primul apel de ajutor la 112. La ora 22,43 8 ambulanţe, 3 maşini de pompieri şi alte autovehicule speciale au ajuns la faţa locului. La ora 22,50 s-a activat planul roşu de intervenţie. Cortul PMA nu a fost instalat, dar nu era necesar pentru triaj şi acordarea de prim-ajutor. La ora 00,20 a fost evacuată ultima victimă de la faţa locului, către secţii de primiri urgenţe ale spitalelor din oraş. Nu am considerat că trebuie trimise imediat toate victimele către spitale cu secţii speciale de arşi. La nivelul Ministerului de interne (aceasta este o informaţie mai puţin cunoscută) s-au deschis imediat hotline-uri (pe slide-uri rulează imagini cu nişte fete plângând şi recitând numele victimelor) active 24 din 24 de ore. Acestea sunt exemple de oameni care au ajutat cu adevărat, cei care au stat şi au răspuns la aceste apeluri.
Nu am mare lucru de comentat aici, pentru că, aşa cum mi-a spus domnul Arafat în timpul conferinţei, nu am fost acolo. Afirmaţie corectă. Acolo au fost victime, martori oculari şi presa. Ei pot confirma sau infirma. Doar că, spune Raed Arafat, martorii oculari au minţit, se pare: „e o minciună faptul că prima ambulanţă a ajuns acolo după 20-30 de minute“. Apoi povesteşte despre un jurnalist foarte cunoscut (l-am recunscut pe Cătălin Tolontan) care a împânzit facebook-ul cu minciuni cum că ambulanţa privată care a ajuns la faţa locului nu a fost lăsată să preia oameni. Asta în condiţiile în care, afirmă domnul Arafat, acea ambulanţă a sosit la 00.21, mult după ce intervenienţii din sistemul de stat îşi făcuseră treaba. Acest jurnalist, împreună cu alţi colegi ai săi, au făcut tot posibilul să distorsioneze modul în care s-a efectuat intervenţia de urgenţă. Presa a avut un efect negativ asupra oamenilor, faptul că televiziunile au fost acolo şi au filmat a avut un impact foarte grav asupra celor care lucrau, i-a deturnat de la activităţile lor.
Citiți articolul integral pe adevarul.ro