De Alexa Ionescu.

 

Am gasit-o iarna, acum trei ani, in cabina telefonica de langa casa. Veneam de la serviciu si mi-a atras privirea o mogaldeata ascunsa printre multe cartoane, chircita de frig si de neputinta. Am vrut sa intru in casa, insa m-a intors din drum faptul ca parea o persoana atipica pentru un om al strazii. Parea mai curand o batranica de treaba ajunsa acolo dintr-o pura intamplare. Era frig afara si n-am putut sa trec nepasatoare, asa ca i-am dat voie sa stea in holul de intrare al casei. S-a uitat la mine cu ochii ei albastri extrem de tristi si mi-a spus ” de ce esti atat de buna ?” Am urcat in casa si am plans, fiindca nimeni pana la ea nu mi-a spus vreodata ca sunt buna si fiindca gesturile omenesti, firesti, au ajuns sa te faca erou, cand ar trebui de fapt sa tina de normalitate.

M-am intrebat in ziua urmatoare cum vor privi vecinii mei faptul ca am lasat in hol un om al strazii. M-am lamurit insa imediat, cand mi-au spus ca ii deranjeaza, asa ca a trebuit sa ma gandesc la o solutie, fiindca imi era clar ca nimic nu mai era la fel, din momentul in care m-am implicat. Asa ca…am scos cu ajutorul familiei tot ce aveam intr-o mica magazie de sub scara, vecina mea de la mansarda a donat o canapeluta care intra fest acolo si de atunci, Elena, a devenit vecina noastra. Multe s-au intamplat in acesti trei ani. Un „mare politician” care astazi promite romanilor marea cu sarea la televiziunea proprie a considerat ca Elena nu are dreptul sa stea in magazia de sub scara, care apropo, imi apartine mie si nu este la comun. Si un alt vecin, avocat, inscris in partidul lui Felix s-a aliat cu acesta. Pana si vecina care donase canapeaua a considerat ca e de ajuns si m-a certat ca ii deranjez pe domnii care i-au promis 20000 de euro…

Asa ca au anuntat in nenumarate randuri politia, cu care am avut adevarate lupte, urmate de hartuieli telefonice si amenintari cu reclamatii pretutindeni. Stiti ce e ciudat ? Ca vecinii mei au crezut ca presand, am sa renunt. N-am renuntat, fiindca nu renunt niciodata la oameni, astfel incat au pus mana de la mana si i-au facut o usa care desparte spatiul in care locuieste Elena, de restul holului. Niciunul dintre ei nu a intrebat insa cine este si de unde vine aceasta si cum a juns in situatia de a fi pe strada. Am intrebat-o eu, asa ca va spun si voua, in nadejdea ca nu veti mai trece nepasatori pe langa oamenii din orasele voastre, mai putin norocosi decat voi.

Elena a locuit intr-un bloc de langa ambasada americana toata viata ei. A ramas vaduva inainte de a putea cumpara apartamentul in care locuia, asa ca a ramas sa plateasca chirie. Acum are 68 de ani si are o pensie modesta, dupa o viata in care a fost translator de germana si engleza. Nu are copii. Nu are nici rude in viata. In 2008, fostului proprietar al apartamentului in care locuia i-a fost restituita casa. Elena era plecata in aceasta perioada la niste prieteni in provincie, in vizita. Cand s-a intors…n-a mai avut nimic. Fostul proprietar ii aruncase absolut toate lucrurile personale, asa ca Elena s-a trezit in strada, fara nimic. De atunci si pana astazi, nimeni nu a fost interesat de soarta ei. Nici primaria de sector, nici primaria mare si niciunul dintre politicienii care au manevrat legile si au lasat sa se intample asta.

Nu stiu daca a fost mana sortii ca s-a adapostit in cabina telefonica de langa casa, cred insa ca nimic nu este intamplator si ca aceasta poveste cruda, dar adevarata, trebuia scrisa si mai ales citita de noi toti. Poate ca asa luam aminte altfel la viata de langa noi, pe langa care trecem de cele mai multe ori nepasatori.

Poate ca ne face sa ne gandim de doua ori, inainte de a ne alatura unor cauze false sau lansate aiurea pe Facebook sau in eter. N-am vazut nicio cauza sau petitie in care sa gasim solidaritate nici pentru oamenii de pe strada, nici pentru dat zapada sau sa culegem mizeriile de pe munti. Pana si cauzele sunt politizate sau incadrate in categoria:vrem intotdeauna sa faca si sa dreaga altii…Inca nu am vazut o cauza sau o petitie prin care cineva cere dreptul de a fi lasat sa faca treaba, sa ceara primariei sa ii ajute cu lopeti sa curete trotuarele. Romanul ar face toata ziua petitii prin care ar cere guvernului sa salveze balene, in loc sa ceara asistenta pentru ca grupul nostru sa salveze mai multe balene. Asa si cu cateii din strada: guvernul sa salveze cainii comunitari, in loc de, noi asociatia 4 labutze,2 dimineatza si 2 seara..cerem romanilor sa ni se alature….mai pe la prinz, fiindca dimineata si seara suntem ocupati ca sa gasim stapani cainilor fara stapan. Sau oamenilor fara adapost, adapost.

Vedeti ? Cum sa lupti pentru ceva, cand totul este lipsit de autenticitate ? De aceea Elena a fost si este cauza si petitia mea.

93 COMENTARII

  1. Cei ce fac fapte bune, dezinteresat ajung adesea huliti. Cei ce fac fapte bune cu interese ascunse,isi trambiteaza bunatate pe televiziuni.Iubirea fata de semeni,nu este bine privita, putini ca tine si totusi exista. Dumnezeu va va rasplati bunatatea. Multe ONG-uri se ocupa de caini,dar copii strazii si oamenii ajunsi din diferite motive in strada,sunt alungati,tratati cu dispret.
    Iubeste ca Isus

    Isaia 58:7 „Împarte-ţi pâinea cu cel flămând,
    şi adu în casa ta pe nenorociţii fără adăpost;
    dacă vezi pe un om gol, acoperă-l,
    şi nu întoarce spatele semenului tău.”
    Isaia 58:10 „Dacă vei da mâncarea ta celui flămând, dacă vei sătura sufletul lipsit, atunci lumina ta va răsări peste întunecime, şi întunericul tău va fi ca ziua în amiaza mare!”

    Flămând şi gol şi fără adăpost,
    stă un copil pe străzi cerşind,
    plăpând şi trist şi fără rost,
    pierduţi în gol, ochii nu-i plâng.
    Şi indiferenţa celor mulţi
    i-aruncă nişte bani mărunţi
    alături cu dispreţul lor,
    dar el ar vrea căldura sufletelor lor.

    Mânaţi de griji şi îmbuibări,
    mulţi trec ades nepăsători,
    copilul se loveşte-n zid, căutând milă,
    întinde mâna cu-n surâs amar, umilă.
    Isus s-ar opri, pe lângă copil n-ar trece.
    El s-ar aprinde căci e foc, nu apă rece.
    Cu blândeţe l-ar lua şi rănile i le-ar tămădui,
    Şi copilul ar afla ce-nseamnă a iubi.

    Iubeşte soră, frate, cum Isus ne iubeşte,
    l-acei copii ai străzi te opreşte,
    deschide-ţi inima cu blândeţe,
    şi-alungă tristeţea de pe-alor feţe.
    Să ne unim în rugăciune şi lucrare,
    să facem ceva pentru ei, nu putem sta-nepăsare,
    Isus n-a trecut pe lângă noi nepăsător,
    s-a-ndurat şi ne-a dat iubire de nemuritor.

    Iubirea Lui în viaţa noastră să se oglindească,
    mila orice, piedică, greutate să biruiască.
    Grija noastră să fie, facerea de bine,
    să ştergem lacrimi şi suspine,
    s-aducem zâmbetul pe faţa celor în suferinţă,
    să-L descopere pe Isus prin credinţă.
    Pentru copiii fără adăpost, o casă,
    un loc cald, primitor şi o masă,
    în unitate chiar puţin cu puţin, am putea.
    Să le oferim copiilor, toată dragostea.

    Mila, doar spusă „Mi-e milă”, neaplicată,
    e vorbă goală, e o stană de piatră.
    Privind doar cu milă, fără să te doară,
    iubirea ta, e amăgire, e o apă chioară,
    Nu potoleşte setea, celor însetaţi,
    şi nici foamea, celor înfometaţi,
    nu dă adăpost celui ce n-are unde dormi.

    Învaţă-ne Doamne, să stim a iubi!
    Fă peste întunecime, în noi să răsară lumina
    Să vibreze inima de dragostea ce-nflăcărează mila…
    Amin

  2. FELICITARI ALEXA! De cate ori nu am trecut pe langa un semen de-al nostru ,care se afla in suferinta ,si noi am refuzat sa-l ajutam ,ne-am continuat drumul mai departe impasibili ,mandrii si aroganti,imuni la suferinta si calvarul prin care trecea acea FIINTA OMENEASCA.Bunatatea si mila ,dragostea si ajutorul dat membrilor societatii, care se afla in nevoie, trebuie sa fie un deziderat pentru societate,care se crede astazi moderna si evoluata.Pilda bunului samaritean ,trebuie sa fie exemplu pentru fiecare din noi, act de curaj si devotament ,respect si solidaritate ,pentru cel care este neputincios si are nevoie de ajutor.Oare cu ce sunt mai de pret ,cainii vagabonzi decat oamenii care se afla in neputinta? Pentru acesti caini creem adaposturi si ii hranim in fiecare zi cu ceea ce aruncam de la masa noastra .Oare nu sunt mai de pret oamenii decat cainii,? Oare ,sa nu mai ramana nimic de la ospatul nostru si pentru acesti nefericiti ai sortii? Acei copii care dorm prin canale si batranii abandonati care nu-si doresc nimic altceva decat ,un zambet sau o vorba buna ,o incurajare , Sa fim parte la solutionarea problemelor de acest fel .Numai asa ne vom putea pe drept cuvant numi fii ai celui preainalt,spirite vii ,evoluate ,care sa faca diferenta dintr-e noi si jungla animalelor. Comunitatii Nasul tv. ,dar si noii televiziuni ii revine sarcina si obligatia de a prezenta ,si a aduce in atentia romanilor toate cazurile exclusilor sociali care au nevoie de ajutor .Acest ajutor trebuie materalizat si prin contributia noastra a membrilor comunitatii financiar prin proiecte comune,si transparente .Mai putin bla ,bla mai multa ACTIUNE!

  3. Alexa,
    Ti-ai facut un foarte bun obicei de a ne da cate o tema de reflectie (nu inainte de a ne „zgudui” putin)

    Tine-o tot asa / garantat va iesi ceva frumos !

    Elena este o victima a modului incorect in care Iliescu si echipa de emanati au inteles sa isi bata joc de legile privind proprietatea…In final, unii dintre putinii proprietari de drept care au ajuns(dupa multi ani de procese) sa isi recupereze imobilele, s-au considerat „indreptatiti” sa incalce prevederile legale si sa arunce pur si simplu in strada chiriasii – asta ca o palida compensatie pentru ce au suferit…

    Uitandu-ne din alta perspectiva, odata cu nationalizarea de acum ~60 de ani, proprietarii care au fost fortati sa cedeze imobilele au trecut prin situatii asemanatoare…

    Si atunci ca si acum, vinovatii sunt doar ei, cei pe care ii numim „ciuma rosie”

    Paradoxal, tot ei sunt si cei care au lovit serios in dorinta romanului de a se implica, fabricand „in mare serie” mii de ONG-uri.

    Scapam vreodata de ei ?

  4. ALEXA, oare citi din cei care au vandalizat tara se implica in gesturi ca al tau, ca sa le mai reduca Dumnezeu din pacate?.Nu trebuie sa ne miram ca nu mai exista omenie si spirit de ajutor reciproc, fiindca romanii nu conteaza prin ce mijloace dar trebuie sa fie naparat bogati, cred ca si politica si-a adus aportul la cita ura a acumulat romanii.

    • Ary, banul e ochiul dracului…stii cum se spune. Era suficient daca primaria isi facea treaba, nu arunca in strada oamenii fara sa le ofere altceva in schimb. Elena nu este singurul caz. Cat despre ura, ce pot sa spun ? Nu inteleg ura, asa cum nu inteleg minciuna. Amandoua schimonosesc sufeletele.

  5. Alexa, intr-un fel sau altul Elena suntem noi.
    Ea a fost o norocoasa ca te-a intalnit, tu o norocoasa ca ai descoperit o cauza concreta pentru care lupti si lupti bine.
    Cred ca acesta ar trebui sa fie mesajul, nu numai povestea Elenei care e una tragica –
    Identificati-va fiecare o cauza si luptati pentru ea! Asta poate fi salvarea unei societati, ocupata de tabere, ocupata de indiferenta, ocupata narcisist de propria carapace!

    • Exact la asta m-am gandit, discutabil, cand m-am intors din drum. Ma gandeam cum ar fi fost sa fiu in locul ei. In viata se pot intampla multe, dar ceea ce este important este da daruiesti atat cat poti si intotdeauna primesti ceva inapoi, mai ales cand ti-e greu. Ca sa nu mai vorbim ca daca dai la timp, dai de doua ori…asa au o vorba latinii.

  6. Buna ALEXA,

    ti-am citit articolul pe nerasuflate,dupa ce m-am intors de la serviciu, ce sa spun mai mult…impresionata pana la lacrimi aproape de situatia ELENEI ….si inca cate(catzi) se afla in aceeasi situatzie….AM SIMTZIT DE LA INCEPUT CA ESTI UN OM BUN, FELICITARI pentru ce ai facut!
    ar trebui articolul tau citit de totzi IMBUIBATII ROMANIEI ,si fiindca tot ai vorbit la sfarsit de o PETITZIE cred ca ar trebui sa vina tot din partea voastra,care aveti condeiul in mana.

    va imbratisez pe totzi deocamdata si apoi trec la citit comentariile si raspunsurile voastre,fugitiv 🙂 ( nu va pot vota inca?!)
    mi-ar place sa ma implic intr-o misiune de caritate in RO.

    • Buna RODICA subscriem si noi la ideea ta ,ca petitia la astfel de triste situatii sa vina din partea presei.Cazurile tragice ar trebui urmarite de presa, pina la solutionarea cu succes a lor si sa nu ramina doar o simpla stire.De aceea ne punem mari sperante in NASUL.tv!!!Te imbratisam cu drag RODICA!!!

      • Multumesc frumos valentinsikarin ptr.vot 🙂
        Nu pot vota,f.curios!?
        Sa auzim numai de bine pentru Ro. si ptr. asemenea cazuri ca,ale ELENEI,si asta o vom putea indeplini numai cu revenirea NASULUI pe micul,( MARE) 🙂 ECRAN..

  7. M-am lamurit cu maladia dragostei si manipularea informatiei, de catre unele ziare. 🙂

    Punctul F 63.9 F se numeşte „Tulburarea obiceiurilor şi atracţiilor, nespecificată”.
    Simptomele cele mai frecvente sunt:
    – Gânduri obsesive despre altul
    – Schimbările bruşte ale dispoziţiei
    – Stima de sine hipertrofiată
    – Auto-milă
    – Insomnie, somn intermitent
    – Acte negândite, impulsive
    – Accidente vasculare
    – Dureri de cap
    – Reacţii alergice
    – Sindromul de obsesie
    De vreo două zile, internetul diseminează următoarea informaţie: Organizația Mondială a Sănătății a clasificat dragostea ca boală mentală, la punctul F63.9. Am căutat informaţii pe site-uri de specialitate, pentru a mă convinge dacă suntem cu toţii sau majoritatea dintre noi afectaţi psihic.
    Ştirea pare să se fi răspândit doar într-o anumită parte a lumii şi anume în cea a vorbitorilor de limbă rusă. Majoritatea articolelor peste care am dat au fost redactate de ruşi, până şi cele scrise în limba engleză.
    Căutând documentul oficial al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii se poate descoperi că punctul F63.9 conține doar următoarele ”F63.9 Habit and impulse disorder, unspecified“. Despre dragoste nimeni nu a scris nimic . Cum “este” încadrată dragostea aici?Categoria F63 include anumite tulburări comportamentale care nu sunt clasificate în alte rubrici. Ele sunt caracterizate prin acte repetate neavând o motivaţie raţională clară şi care afectează, în general, interesele proprii pacientului şi ale altor persoane. Comportamentul bolnavului este asociat acţiunilor impulsive care nu pot fi controlate. Cauzele acestor condiţii nu sunt înţelese; tulburările sunt grupate împreună din cauza similitudinilor descriptive. Prin convenţie, utilizarea în mod obişnuit a consumului excesiv de alcool sau de droguri (F10-F19), tulburările ce implică impulsuri şi obiceiuri sexuale (F65. -) sau tulburările de alimentaţie (F52. -) sunt excluse.
    Trebuie să credem toate articolele de genul (Organizaţia Mondială a Sănătăţii a decis: Dragostea e o boală) sau ne interesăm direct de la sursă?

    http://avocatanghelus.blogspot.com/2011/12/oms-edicted-dragostea-este-boala.html

    • Nu mai stiu ce sa spun. Din cate am inteles din documentul mentionat de tine, cred ca se refera la simptomatica bolilor incadrabile la F63, ceea ce nu exclude ca e vorba de dragoste.

      Adevarul este ca in lipsa unei exprimari clare in comunicatul oficial al OMS, din care sa rezulte trimiterea subiectului(iubirea) la categoria F63, ceea ce, logic, este incadrarea evidenta la categoria maladii, nu putem baga mana in foc.

      La vremea respectiva am prins stirea mai din zbor, la tv, am cautat pe net, e drept, la sursele din Romania si, sincer, nu m-a mirat prea tare ca OMS face astfel de „aprecieri”, mai ales dupa precedenta campanie AH1N1, oprita cand UE s-a infuriat si a constituit o comisie de ancheta, tocmai sesizata ca OMS nu e chiar un arbitru, ci parte in sprijinul unor giganti farmaceutici. Din aceste motive n-am avansat cautarea.

      Imi pare rau ca te-am pus in alerta in mod inutil, dar si ca mi-am luat-o, cum se spune, de la marionetisti. Totusi, parca nu-mi vine sa cred ca in documentul OMS nu exista o punte de legatura intre iubire si acea incadrare de specialitate, specifica unor afectiuni, si ca totul a fost asa de bine impachetat si servit.Dar de ce oare?

      In rest, si de spun ei ca este o boala, apoi macar de s-ar contamina cat mai multi, in special conducatorii de popoare, de atata dragoste pentru cei condusi.

      Imi cer scuze daca te-am suparat cumva!

      • Cum sa ma superi Finule draga ? Nu ma supar eu asa usor si in general nu ma supara decat atacurile la persoana, asa cum vezi ca sunt facute de aceleasi persoane pe fiecare subiect pe care il scriu. Pe uslasii astia eu ii ignor deja. E singura lor ratiune de a exista, Atacul.
        Am verificat, fiindca daca am invatat ceva pe net din 2004 incoace a fost sa verific intotdeauna informatia direct la sursa.

    • Alexa eu sunt’ bolnava ‘de iubire si de adevar de cand m-am nascut,deci ce sa iti spun mai mult, ca sa ma intzelegeti?!…….daca vreti credeti….daca nu…. Dumnezeu este sus si ne vegheaza pe toti……sper sa ne vedem vreo data si sa lamurim lucrurile!
      xxx

  8. @ Finule

    M-am dus pe site-ul OMS si nu gasesc nimic despre asta. Sursele care dau stirea au cumva si un link catre OMS unde scrie asta ?

  9. Draga ALEXA ai facut un gest de OMENIE care cindva era normalitate in ai oferi unui sarman(unei sarmane),adapost.Felicitari din toata inima si te admiram pentru ca ne dai voie si noua sa descoperim ca totusi acest popor prin oameni de genul tau, inca nu-i de tot pierdut.Exista inca OMENIE si asta ne umple inimile de bucurie!Toate cele bune voua ALEXA si ELENA !!!

    • Multumesc Valentin. Gestul meu trebuie insa sa aiba si finalitate. Respectiv, primaria sa ia masuri ca Elena sa nu traiasca in 2 mp. Fiindca e inuman. E doar un pas spre rezolvare.

      • Da ALEXA ai dreptate,dar primarii sint alesi ca sa rezolve problemele oamenilor!Datoria noastra ar fi de a semnala aceste triste situatii si cum tu zici, ei trebuie sa ia masurile necesare pentru a se gasi o solutie permanenta pentru aceasta necajita fiinta omeneasca.Primarii competenti nu ar mai avea nevoie de propaganda electorala, daca ar face aceste normale gesturi omenesti, in asi ajuta semenii lor.Deci asteptam sa ne informezi, care dintre primarii Bucurestiului a reusit sa salveze acest suflet de om !!!

  10. Am dat click chiar pe casuta,nu stiu daca am facut bine,oricum,multumesc Alexa!

    • Si nu te-a dus pe forum ? Fiindca eu asa intru. Daca vrei sa te loghezi, ai in dreapta pe pagina principala, aici, sub club Nasul, log in.

  11. Felicitari Alexa pentru ceea se scrii,pentru ceea ce esti,pentru sufletul tau mare si pentru dorinta in a te implica in bunul mers al lucrurilor!Tine-o tot asa si te rog posteaza acolo unde pot sa te vad si eu,pe Forum nu stiu sa intru!

    • Multumesc mult Mary pentru incurajari. Vezi ca sus in bara maro de sub site in lucru este o casuta unde scrie „forum”. Apasa pe ea si te duce exact pe el.

  12. Ei Alexa asta seamana cu un inceput de societate civila adevrata. Intr-o astfel de societate parca m-as implica si eu .

  13. iata, oameni noi la momentul si timpul potrivit. felicitari redactiei pentru spiritul de colegialitate a vechiului in jurlnalism si promptitudine!:))

    • Mari U,
      V-am citit cu mare atentie comentariile.
      Sunteti neobosit (a?) in incercarea Dvs. de a distruge ce construiesc altii.

      Merita acest efort ?
      Banuiesc ca nu il faceti din spirit civic 🙂 sau pentru o Romanie mai buna 🙂

  14. Tot respectul pentru gestul tau, Alexa. Mergi inainte si nu te lasa intimidata. Tine-ne la curent cu ce se mai intampla. Toate bune!

    • Multumesc Ana-Maria. Fii sigura ca voi merge. Drumul meu este drept si nu am de ce sa ma abat de la el. Zgomotul de fond ma ghideaza, doar. Cand e mare, stiu ca am nimerit un punct nevralgic. 🙂
      Toate bune si tie.

  15. Bravo tie Alexa, esti un suflet mare. De oameni ca tine are nevoie Romania si nu de tembelizoare ca ANTENELE lui Voiculescu sau Realitatea lui Vintu care se ocupa de dezinformare si demonizare.

    • Gabriel, de aceea s-a si nascut Nasultv. Fiindca trebuia ca cineva sa faca diferenta si sa puna si alte probleme pe agenda noastra, decat temele date de mass media existenta. De fapt, asta e un fel de a porni de la radacina lucrurilor spre defectiunile unor legi si nu invers.
      Multumesc pentru comentariu.

  16. In 1990, prin martie era, am cunoscut niste elvetieni veniti cu ajutoare de tot felul.

    Impreuna cu niste prieteni i-am sprijinit in demersul lor de a gasi mai usor caminele de batrani, copii orfani si persoane cu dizabilitati carora le erau destinate ajutoarele. Am profitat de situatie si le-am aratat locuri si lucruri frumoase de la noi, iar, la finalul celor cateva zile petrecute impreuna, am organizat o masa, hai sa-i spun festiva.

    Oaspetii s-au simtit foarte bine si au dorit sa ne multumeasca pentru tot ceea ce facuseram in sprijinul lor. Dintre toate cele spuse, imi rasuna si acum o urare facuta de seful delegatiei elvetiene:

    „Va dorim, dumneavoastra, tuturor romanilor, sa ajungeti cat mai repede la un standard de viata ca al nostru, dar sa ramaneti asa calzi, prietenosi unii cu altii si ospitalieri cu strainii, precum am vazut la voi cu aceasta ocazie. Din pacate, noi, elvetienii, desi am ajuns bogati, am devenit mai egoisti…eu, de exemplu, habar nu am cum se numeste vecinul dinspre est, care s-a mutat langa noi de vreun an…Bine, nici pe el nu-l intereseaza care este numele meu, ha, ha, ha! Va dorim sa ramaneti frumosi la suflet, asa cum v-am cunoscut acum, si sa deveniti bogati cel putin asa cum suntem noi astazi!”

    De 22 de ani, de cate ori aflu despre intamplari de genul celei povestite de Alexa, acea urare (sincera, va garantez) venita din partea unui elvetian, aflat atunci pentru prima data la noi in tara, imi rasuna in cap si, instantaneu, ma intreb: unde am ajuns?

    Suntem bogati ca elvetienii? Dar ca oameni, unde suntem, asa eram si in martie 1990?

    De la Finul pentru Alexa, toata admiratia!

    • finul, din 90 elvetienii au mai venit vreodata sa ne vada ospitalitatea? eu cred ca nu…satul intre timp s-a mutat la oras, iar in satele putine ramase azi sa te feresca sfantul de „povestile” de la crasma…oricate donatii ai face pentru copiii locului cu parintii plecati la munca

      • Poate au mai fost, nu stiu. Eu nu i-am mai vazut.

        Dintre toti cei care am ajutat atunci, doar eu am ramas in tara, ceilalti au plecat in Vest, sa implineasca urarea elvetianului. Si au reusit, poate nu la acel nivel, dar oricum mult mai bine ca aici. Si au ramas si oameni cu suflet frumos.

        Doar ca nu sunt acasa, in Romania…

    • Multumesc Finule. Povestea ta completeaza perfect articolul acesta. Ma intrebi daca suntem bogati ca elvetienii ? Poate ca bogatia nu inseamna bani si pornim cu totii dintr-o paradigma gresita, atunci cand ne invalidam ca persoane fiindca nu ii avem. Oamenii din comuna primitiva nu aveau bani si tot au trait, dacii la fel si ai vazut ce civilizatie au fost. Sunt exemple cu duiumul in istorie, care ne arata ca nu depindem neaparat de bani ca sa existam. Finule, ai deschis un subiect la care am avea multe de vorbit si iti multumesc ca ai facut-o. Ar fi interesant sa vedem unde suntem ca oameni dupa 22 de ani. O sa ma gandesc la asta.
      Multumesc.

      • Alexa, eu iti sunt recunoscator, pentru ca, dupa ce te citesc, ma simt mai bun si mai informat.

        Intamplarea cu elvetienii este cat se poate de reala, insa, situatia in care ne zbatem, ca oameni, nu ma lasa sa o uit.

        Sunt sigur ca intr-o zi, poate pe acest blog, sau la tine, sau, de ce nu, chiar la Nasul Tv, cu Radu gazda, vei aborda subiectul: Cum am fost, cum suntem si cum vom fi ca oameni?

        Doamne, Alexa, cate intrebari se nasc din episodul de acum 22 de ani, parcurgand cei 22 de ani.

        OMS a anuntat acum vreo doua luni ca, in urma cercetarilor intreprinse de niste oameni de stiinta, iubirea este, oficial(!!!), o boala…

        In acelasi timp, tarile din UE negociau cat si cum trebuie impus, prin constitutiile fiecarei tari membre, deficitul bugetar.

        Asadar, cu dragostea declarata boala si administratii preocupate doar de interesele materiale, intelegem de ce, astazi, pana nici sclavagismul nu mai este ce era odata.

        Multumesc frumos, Alexa!

    • Laura draga, nu fac mare lucru. Incerc sa fac ceea ce imi spune inima, fiindca cred ca ceea ce dai, primesti la randul tau. Eu iti multumesc.

  17. Pentru ca ai avut curajul sa faci un gest normal, ajutand pe cineva la nevoie, ai avut probleme cu altii. Doamne, in ce lume am ajuns sa traim?
    Felicitari Alexa. Numai asa se poate schimba aceasta lume. Facand tot mai multe gesturi normale.

    • Mihai, in lumea adevarata, cea care nu ni se arata la televizor. M-am prins de asta, dupa o calatorie cu trenul in vestul tarii, despre care am scris in 2008 si pe care o s-o caut si o sa o pun pe forum. Mi-am dat seama ca trecem prea repede prin viata, ca ea este ceva ce se intampla in timp ce noi avem regim de accelerat sau de rapid, uitand sa privim in jurul nostru cu atentie, ca in loc sa primim cu bucurie ceea ce avem, respingem cu manie sau dezinteres, tocmai ceea ce ar trebui sa ne uneasca si sa ne faca nu numai prezenti, ci si mai buni.
      Multumesc.

      • Laura, nu conteaza cum trebuie sa fiu eu, conteaza ca viitorul Romaniei are nevoie de stiri corecte si de ACTUALITATE. O stire corecta nu se realizeaza prin sentimentalism. Cum ar transmite imaginea catre noi oare omul cu camera care ar trebui sa filmeze un astfel de reportaj?- voi deja ati fost manipulati in ceea ce priveste momentul de acum trei ani al acestui episod… si nu e primul articol de acest gen al alexei. Imbratisarile, de acum stim ca exista, romanul si cumetriile nu se pot manifesta altfel, dar dupa cortina totusi daca aveti copii!

        • Dar eu nu iau ceea ce a scris aici Alexa drept o stire, ci un exemplu de umanitate. Am citit si postarile care sunt stiri si anchetele realizate de Alexa, Lucaman si prietenii lor. Eu nu sunt jurnalist, dar cred ca toti filtram evenimentele raportandu-ne la ceea ce simtim in acel moment si mai putin credibil il consider pe jurnalistul care se vrea „echidistant”.

        • hi!hi!hi! despre ce cumetrii vorbesti in numele lui Dzeu,sunt doar pareri personale,pe care le-am simtzit fiecare in felul nostru…….fara INTERESE! CLAR???!!!!

        • @mariu…O stire corecta nu se realizeaza prin sentimentalism.

          De aia unii cred ca Mircea Badea da stiri corecte,cam in genul asta…

          Rupeti capul babei.Aruncati-o in strada pe imbuibata.A furat pe vremea lui Ceasca de la gura dizidentilor.Va manipuleaza sentimental…schimba bordurile precum Ponta masinile de curse.Huooo!

  18. Esti un bun samaritean Alexa,avem nevoie de cati mai multi asa ca tine ,esti vocea multora stiu si sint sigura ca mai sint cazuri de genul sau multi care ar vrea sa ajute si nu stiu cum si la cine sa apeleze in caz de nevoi etc. din pacate au iesit in fata exat opusul si s-a uitat de cazurile de acest fel ,sintem oameni ,”a fi om e lucru mare” ,ma bucur ca in cazul tau s-a putut rezolva intr-un fel dar totusi este nevoie de o organizare ptr. a beneficia de conditii umane toti oamenii la nevoie Te iubesc Alexa sint alaturi de tine daca vei porni ceva programe ,vezi ,stiu ca nu te vei opri aici,te admir!!!!

    • Multumesc mult Dana, fiindca ai inteles corect mesajul meu. Si eu te iubesc. Si da, am de gand sa schimb Romania impreuna cu toti cei care vor asta. E un dar ca avem aceasta platforma si pe Radu Moraru.

      • Si eu as da like, dar nu merge (sunt inregistrata). Apreciez mult gestul facut de Alexa si imi doresc sa ne schimbam mentalitatile. Ma bucur ca sunt tineri care se implica in acest sens.

  19. Felicitari Alexa! Ca de obicei aduci in fata teme uitate sau ignorate de altii.

    • Theo, Seneca in Epistolae spunea asa: „Nimeni dintre aceia pe care bogatia si onorurile ii aseaza pe o treapta mai inalta nu e mare. Aceasta-i eroarea care ne inseala, ca nu apreciem pe nimeni dupa ceea ce este, ci ii adaugam cele ce-l impodobesc. Cand vrei sa apreciezi pe cineva la justa lui valoare si sa stii ce fel de om este, priveste-l gol: sa lepede averea, sa lepede onorurile si celelalte minciuni ale soartei, sa dezbrace pana si corpul – priveste-i sufletul, daca-i mare prin altceva sau prin el insusi. Sa apreciem fiecare lucru, indepartand ce se spune despre el, si sa cercetam ce este, nu ce e numit.” Cine are urechi de auzit, sa auda. Multumesc pentru comentariu.

  20. Da Alexa, nimic nu este intamplator si aici se incadreaza si Elena. Dintr-un motiv anume, necunoscut planului fizic, aceasta femeie a trebuit sa ajunga in situatia in care este azi.

    Fiecare dintre noi tragem din greu pentru niste pacate nebanuite dar catalogate undeva acolo sus.

    Implicarea ta este laudabila dar intrebarea care ma macina este OARE DE CE SUNT ATATEA OBSTACOLE IN REZOLVAREA SITUATIEI ACESTEI FEMEI? DE CE ATATIA RAUVOITORI?

    Cand unui lucru ii este dat sa se intample, acesta se petrece parca de la sine.

    Oare care sunt limitele pana la care putem merge in a ajuta pe cineva mai ales in cazul in care nu ni s-a cerut ajutorul ci ne-am implicat din proprie vointa?

      • Si cu toate acestea problemele Alexei si ale Elenei continua din cate reiese din articol.

        Sa speram la un final fericit!

        • Dora e doar un articol de vreme rea 🙂 problemele erau deja anuntate prin octombrie cand a aparut si acest blog personalizat, nu crezi ca totusi e o situatie extrema a unui conlocatar nimerit in prag de troine?!

          • De multe ori drumul spre iad e pavat cu bune intentii, vorbesc din proprie experienta si din acest motiv am avut si nedumeririle de mai sus.

      • @mariu
        Nu credeam ca si acum, dupa 22 de ani ,a fi magazioner e mare lucru …pentru unii sau unele…nu fiti invidiosi.

    • Dora: „OARE DE CE SUNT ATATEA OBSTACOLE IN REZOLVAREA SITUATIEI ACESTEI FEMEI? DE CE ATATIA RAUVOITORI?”

      Asta se intampla pentru ca oamenii au uitat sa isi iubeasca aproapele, am devenit egoisti, sa ne fie noua bine, sa nu ne incurce nimeni in goana noastra dupa acumulare de material, nici macar un caine vagabond, nici un cersetor.

      • Sau poate pentru ca unele situatii trebuie rezolvate altfel, nu asa cum ne dorim noi.

      • Gabryel, e problema primariei sa rezolve. Guvernul Tariceanu si-a batut joc de oameni. A retrocedat case si a aruncat chiriasii in strada, fara sa ofere nimic. De ce crezi ca unele persoane ataca acest articol ?

        • Primarii poate sunt „politically correct” de multe ori, daca ceva nu intra in atributiile lor si nu ii trage nimeni la raspundere, nu le pasa, nu sufera alaturi de cei in nevoi. De aceea cred ca fiecare om si mai ales biserica are „obligatia” de a ajuta oamenii necajiti. Cred ca civilizatia incepe de la oamenii obisnuiti si astfel se transmite si la cei care sunt pusi sa ne gospodareasca. Oare nu avem primarii pe care ii meritam?

  21. acum cu recensamantul s-au lamurit toate aspectele si toate impozitele. magazia si-a intrat in dreptul proprietarului autentificat cu acum trei ani, deci se poate! Romania, in normal. era o doamna care hranea porumbei pe Dorobanti. o intalneam in fiecare zi, paralel cu liceul Caragiale cand imi duceam copilul la scoala in fiecare an.D-na cu porumbei avea casa, dar ii placea strada oricat de mult insista politia locala…cine o mai stie? intre timp noi, copilul meu si cu mine ne-am facut mari, nu mai mergem pe Dorobanti, puteti afla d-na cu porumbei?!

    • @mariu
      Nu era doamna …era domnisoara si o chema Cucu.

      In orice caz ,e bine ca nu mai mergeti pe Dorobanti.Pe acolo merge lumea buna…la suflet si e pacat sa va lasati sentimentele manipulate.
      Asa e viatza.Din cand in cand bogatii se dau cersetori iar cersetorii …niste parlamentari care isi doneaza salariile bogatilor.

  22. @
    Cristian PREDA

    Domnule Preda sunteti un mielusel in comparatie cu fostul purtator de valiza a lui Nastase, Remus TRUICA.

    Imaginati-va Nastase, cred ca ati inteles dece sbiara antonescu

    JOS BASESCU
    JOS GUVERNUL

    iar unii din PDL rezoneaza schimbarea premierului.

    Un pic de respect se cuvine !!!

    Ce au fost parintii DVs si ce faceati in noembrie 89 ?

    • ocupau caldaramul?!:)) exista totusi, adaposturi si gamele pentru toti oamenii strazii!

      • @mariu
        Nu se mai egzista bre……ca ie ocupate de oamenii da zapada care prostesteaza ca vor la morcov…

Comentariile sunt închise.