Noi dovezi privind neregulile grave în amenajarea clubului Colectiv. Buretele din interiorul clubului nu avea nicio caracteristică ignifugă şi era de opt ori mai ieftin decât modelele rezistente la foc. O demonstrează facturile obţinute în exclusivitate de Digi24. Calitatea proastă a materialelor folosite la amenajarea clubului e confirmată şi într-un raport al expertizei realizate la cererea Parchetului General.
Pe una dintre facturile care au ajuns la anchetatori, primul produs distribuit de firma care s-a ocupat de lucrările de renovare din Colectiv este „burete gri antracit”. Societatea a livrat 82 de metri pătraţi pentru suma de 811 lei. Asta înseamnă că metrul pătrat din respectivul material a costat nouă lei şi 90 de bani.
Pe site-ul firmei care a făcut lucrările, respectivul produs nu mai există, iar bureţii care au caracteristici ignifuge costă de opt ori mai mult decât materialul din în facturi.
„Materialul este materialul din care se face buretele cofrat, piramidal, care este în toate studiourile posibile din România, numai că e plan, că a fost mai ieftin. Este ignifugat grad F, adică poate să stea la căldură – motoare, calorifere, nu să îi dai foc”, spune reprezentantul firmei de amenajări.
Asta declara, a doua zi după incendiu, reprezentantul firmei care s-a ocupat de reamenajarea clubului Colectiv. Acum, bărbatul nu a mai putut fi contactat pentru un nou punct de vedere. El şi trei angajaţi de-ai săi au fost audiaţi de procurori şi au susţinut că patronii clubului au ales buretele respectiv pentru că era mai ieftin. Varianta acţionarului majoritar de la Colectiv e alta.
„Materialele pe care le-am folosit la renovare, respectiv buretele care a fost aplicat pe stâlpii de susţinere şi pe tavan, ştiam de la constructor că era ignifugat. La momentul respectiv, din discuţia pe care am avut-o cu constructorul, am vrut să alegem alt burete. Scopul buretului era asigurarea unei acustici corecte în sală. Nu ne-a interesat preţul atunci când am ales buretele”, a declarat Alin Anastasescu pentru procurori.
Dincolo de această contradicţie, expertul din Ministerul Justiţiei, desemnat să întocmească un raport tehnico-judiciar, a descoperit o nepotrivire suspectă în documentele firmei.
„(…) în ceea ce priveşte izolaţia antifonică există neconcordanţe între documentele fiscale, astfel că, în timp ce executantul lucrărilor de amenajare achiziţionează PLĂCI DE POLIURETAN, facturează chiriaşului BURETE IZOLATOR ANTIFONIC”, se arată în raportul expertizei tehnico-judiciare.
Lucrările de renovare ale clubului Colectiv au fost realizate în vara anului 2013. Atunci, acţionarul majoritar al localului şi-a dorit să găsească o soluţie pentru antifonarea sălii, pentru ca acolo să se desfăşoare concerte live.
O alăturare fatală între jocul unor artificii şi buretele de antifonare a dus, însă, la tragedia din seara de 30 octombrie. Criminaliştii au stabilit că flăcările s-au extins de pe stâlpul din faţa scenei până pe tavanul acoperit cu burete într-un minut şi 19 secunde. Neoficial, anchetatorii spun că o problemă e şi faptul că piaţa produselor acustice profesionale din România nu e reglementată. Cu alte cuvinte, nimic nu obligă firmele care fac astfel de lucrări să folosească doar materiale rezistente la foc.
Întrebarea care se pune acum este cine ar fi trebuit să verifice modul în care s-au făcut lucrările. Expertul desemnat de Parchet a scris în raportul pe care l-a realizat că tragedia ar fi putut fi evitată dacă instituţiile statului, precum ISU, Primăria Sectorului 4 şi Inspectoratul de Stat în Construcţii ar fi avut un rol activ, adică ar fi verificat clubul şi în momentul în care se făceau amenajările.
