Nemulțumirile față de guvernul USL plasează România în rândul ţărilor cu risc ridicat de revoltă în 2014

Protestele masive de stradă care au cuprins întreaga ţară din 1 septembrie 2013, după încercarea guvernului condus de Victor Ponta de a impune o lege cu dedicaţie pentru compania minieră Roşia Montană Gold Corporation, continuă după 4 luni, în aproape fiecare sfârşit de săptămână. Aceasta este pentru prima oară în ultimii 24 de ani când pe străzi s-a născut o mişcare de protest autentică, nefinanţată și neîntreținută politic sau de vreun sindicat, spre deosebire de toate protestele din ultimii ani. Un alt protest, izbucnit spontan în iarna anului 2012, a fost rapid politizat şi manipulat către violenţă.

Toamna lui 2013 a aliniat România mişcărilor de tip „occupy” şi „indignados” din Europa, SUA şi Turcia. Chiar dacă efectele acestor proteste nu s-au făcut încă pe deplin văzute, cu excepţia contribuţiei la respingerea în Parlament a legii minelor, analiștii internaționali se arată îngrijorați de posibilele urmări de anul viitor. Analiştii de la Economist Intelligence Unit, aparținând prestigioasei publicații The Economist, au plasat România în rândul ţărilor cu risc ridicat de revoltă în anul 2014, alături de ţări precum Bulgaria, Ucraina, Turcia, Spania, Algeria, Belarus, Brazilia, Maroc, Moldova sau Mexic.

„Scăderile veniturilor şi şomajul ridicat nu sunt mereu urmate de proteste. Doar atunci când problemele economice sunt însoţite de alte elemente de vulnerabilitate există un risc crescut de instabilitate. Asemenea factori includ discrepanţele majore între venituri, proasta guvernare, nivelul scăzut al serviciilor sociale de bază, tensiunile etnice şi o istorie a revoltei. Recent, o importanţă aparte în izbucnirea revoltelor pare să aibă eroziunea încrederii în guverne şi în instituţii: o criză a democraţiei”, susține Laza Kekic de la Economist Intelligence Unit.

Până acum, România a avut proteste hibride de tip „Occupy Wall Street” american şi „Indignados” spaniol, fără sorţi de izbândă în termeni de schimbare politică sau statală, din cauza mesajului disipat în mai multe teme şi a lipsei unor lideri asumaţi. Protestul a început inițial din cauza aurului de la Roşia Montană şi continuat apoi contra gazelor de şist de la Pungeşti, dar şi a parlamentarilor care au îndoit Codul Penal în favoarea lor. Tinerii ieşiţi în stradă s-au organizat aproape exclusiv pe internet, pe grupuri de Facebook. Până acum, efectul acestui val de proteste poreclit „toamna românească”, în continuarea „primăverii arabe” şi a „verii turceşti”, nu s-a făcut încă vizibil la nivelul puterii de stat.