Potrivit unui comunicat al Vaticanului, Papa Francisc a dat joi semnalul de inceput al beatificarii a 63 de catolici, din care majoritatea au fost victime ale razboiului civil spaniol, al nazismului si comunismului, a anuntat AFP citata de Agerpres.
Pentru prima oara de cand este Papa, Jorge Bergoglio a autorizat Congregatia vaticana pentru cauza sfintilor sa promulge decrete care vor permite, cu timpul, viitoarele beatificari. Analize ale vietii si mortii viitorilor beatificati au fost lansate cu multi ani inainte de alegerea sa ca papa.
Printre martirii care vor fi beatificati se numara monseniorul Vladimir Ghika (1873-1954), print roman de religie ortodoxa care s-a convertit la catolicism si care a lucrat si in serviciul diplomatic al papei Pius al XI-lea, dupa cativa ani petrecuti la Paris. A revenit in Romania in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial ca sa ii ajute pe refugiatii polonezi fugiti din calea invaziei naziste. Arestat in 1952 de politia comunista, a fost supus unui simulacru de proces, alaturi de alti cinci preoti.
Si tanarul italian Rolando Rivi (1931-1945) va fi beatificat. El a fost ucis de partizanii comunisti la 14 ani, la trei ani de la intrarea la seminar.
Majoritatea celor pe care Papa Francisc i-a recunoscut drept martiri au fost ucisi in razboiul civil din Spania (1936-1939).
Pe 12 mai, suveranul pontif originar din Argentina va celebra in bazilica Sfantul Petru primele sale canonizari, aprobate pe 11 februarie de Benedict al XVI-lea, cand si-a anuntat si renuntarea la pontificat, motiv pentru care au trecut aproape neobservate. Viitorii sfinti sunt Antonio Primaldo si cei 800 de martiri italieni asasinati de fortele otomane in 1480 la Otrante pentru ca nu au renuntat la credinta lor. Aceste canonizari ar putea crea insa tensiuni in relatiile dificile deja dintre crestinism si islam. Acestora li se alatura columbiana Laura de Santa Catalina de Siena Montoya y Upegui si mexicanca Maria Guadalupe Garcia Zavala, doua calugarite care au creat ordine religioase in tarile lor.
