Unul din sapte solicitanti de azil procesati in cadrul schemei UE de redistribuire a refugiatilor in interiorul blocului comunitar fie a refuzat sa fie mutat, fie a plecat fara sa anunte pe nimeni, indica cifre ale guvernului grec.
Politica in cauza, asupra careia s-a convenit anul trecut cu mari dificultati, era menita sa-i raspandeasca mai echitabil pe cei 160.000 de refugiati din state aflate in prima linie ca Grecia si Italia in alte tari ale blocului comunitar.
Sistemul se confrunta insa cu provocari din cauza refuzului multor solicitanti de azil de a merge in state membre mai sarace, precum Bulgaria si Romania, noteaza Financial Times, citat de stirileprotv.ro.
Din cele 1.324 de persoane procesate in cadrul schemei de relocare pana acum, 191 au renuntat sau pur si simplu au disparut, sustin oficiali greci.
Saptamana trecuta, Bulgaria a fost de acord sa accepte 47 de solicitanti de azil din Grecia. Dar cand li s-a spus ca sunt trimisi in Bulgaria, 36 s-au retras din program, iar sapte ‘au disparut’, potrivit guvernului. Intr-un final, doar patru au fost mutati.
Situatia a fost similara si in cazul Romaniei, unde 32 dintre cei 67 de solicitanti de azil care urmau sa fie transferati au disparut sau au iesit din programul de relocare.
In cazul Estoniei, opt din 27 de persoane au preferat sa fuga decat sa fie trimisi in statul baltic.
Chiar si unii dintre cei trimisi in tari bogate ca Franta au optat pentru renuntarea la schema. Din cei 388 de solicitanti de azil care urmau sa fie trimisi din Grecia in Franta, 24 au disparut iar doi au renuntat.
Fotini Rantsiou, fost angajat al ONU care a lucrat drept consultant pentru chestiuni legate de refugiati, a pus rata de retragere a solicitantilor de azil pe seama temerilor ca vor fi relocati intr-o tara indepartata, departe de familie si prieteni.
‘Pe masura ce procesul treneaza, unii devin descurajati. Simt ca nu vor ajunge acolo unde sunt rudele lor, asa ca renunta cu totul’, a spus Fotini Rantsiou.
Anastasia Mavrou, lucratoare sociala si voluntara intr-o tabara de corturi din apropiere de Atena, sustine ca este un lucru obisnuit pentru oficiali sa le piarda urma solicitantilor de azil. ‘In randul refugiatilor exista multa mobilitate. Ei schimba destul de des adresele si numerele de mobil si nu pot fi contactati de agentia de azil’, a afirmat ea.
Oficialii greci si europeni se confrunta in prezent cu sarcina de a gestiona 46.000 de solicitanti de azil care sunt blocati in partea continentala a Greciei. Macedonia si-a inchis frontiera cu Grecia mai devreme in aceasta primavara, ceea ce a facut ca zeci de mii de refugiati sa fie nevoiti sa ramana in aceasta tara in conditii tot mai grele.
Desi oficialii greci au avansat un numar de 3.126 de solicitanti de azil pentru relocare, tarile UE care au fost de acord cu schema de relocare au acceptat sa primeasca doar 1.791 pana saptamana trecuta.
‘Chiar in cele mai bune circumstante – fluxuri gestionabile, timp suficient pentru guverne ca sa se pregateasca si sa-si ajusteze reactiile – relocarea va necesita poate ani pentru a fi dezvoltata ca mijloc viabil de distributie’, a spus Elizabeth Collett, director al Migration Policy Institute Europe.
‘In conditiile in care aceasta politica este aplicata in toiul bataliei politice, cu o atentie limitata din partea guvernului grec si state de destinatie nepregatite, aceste numere reduse sunt dezamagitoare, dar nu foarte surprinzatoare’, a mai afirmat ea.
Inchiderea frontierelor terestre si progresul limitat in relocarea refugiatilor a dus la o criza umanitara acuta in tara.
In ciuda faptului ca guvernul grec a fost de acord, impreuna cu Inaltul Comisariat ONU pentru refugiati, sa infiinteze locuri pentru 50.000 de refugiati pana la finalul lui 2015, Grecia sufera inca de pe urma lipsei spatiului de cazare. In prezent, Grecia asigura adapost pentru cel mult 35.000 de migranti in partea continentala, potrivit Financial Times.
