Burhan Ozbilici, fotoreporterul agentiei Associated Press, este cel care a surprins momentul in care ambasadorul rus este impuscat in timpul expozitiei de arta de catre un politist turc, relateaza stirileprotv.ro
Fotograful era prezent la expozitie cand Mevlut Mert Altintas l-a impuscat in spate pe Andrei Karlov.
Burhan Ozbilici a povestit cum a trait experienta:
„Totul parea normal pentru o expozitie, un fel de rutina de care ai parte la orice eveniment de acest gen. Cand un om in costum negru si cravata a scos un pistol, am fost surprins si am crezut ca e o scena teatrala. In realitate, insa, era un asasinat bine calculat, care se petrecea in fata mea si a celor prezenti la eveniment.
Impuscaturile, cel putin 8 la numar, s-au auzit extrem de tare in galeria de arta. Iadul s-a dezlantuit. Oamenii tipau, se ascundeau in spatele coloanelor, sub mese sau pur si simplu se aruncau la podea. Eram speriat si confuz, dar am reusit sa imi gasesc un loc in spatele unui perete si de acolo mi-am facut treaba: fotografiile.
Expozitia, intitulata „De la Kaliningrad la Kamchatka, prin ochii calatorilor”, cuprindea imagini din Rusia. Am decis sa ma opresc la galerie pentru ca era in drumul meu, de la birou spre casa.
Cand am ajuns, ambasadorul isi incepuse deja discursul. Imediat dupa ce Andrei Karlov a inceput sa vorbeasca, m-am apropiat pentru a face cateva fotografii, gandindu-ma ca o sa imi fie de ajutor la un moment dat pentru materialele despre relatiile ruso-turce.
Ambasadorul vorbea incet si cu admiratie fata de tara natala, se oprea din cand in cand pentru a ii permite translatorului sa traduca. Imi aduc aminte ca ma uitam la el cat pare de calm.
Dupa cateva secunde s-au auzit impuscaturile, unele dupa altele, si panica in randul celor din public. Trupul ambasadorului zacea pe jos, la cativa pasi de mine. Nu am reusit sa vad sange in jurul lui, cred ca fusese impuscat in spate.
Mi-au trebuit cateva clipe ca sa realizez ce se intampla. Un om murea sub ochii mei, o viata se pierdea sub privirile mele. Am facut cativa pasi inapoi si la stanga, in timp ce atacatorul gesticula cu pistolul indreptat inspre oamenii din sala.
La inceput nu am inteles ce l-a motivat pe barbat sa faca asta. Am crezut ca e un militant cecen. Dar apoi i-am auzit pe oameni ca spuneam ca strigase lucruri despre Alep.
Cred ca era furios din cauza bombardamentelor Rusiei asupra Alepului. Multi civili si-au pierdut viata acolo.
A strigat „Allahu akbar”, restul vorbelor nu le-am inteles. Erau in araba. Era agitat. Se plimba pe langa trupul inert al ambasadorului, distrugand o parte din pozele expuse in galerie.
Mi-a fost teama si am fost constient de pericolul in care ma aflam daca atacatorul isi indrepta arma inspre mine. Am inaintat insa si l-am fotografiat in timp ce striga in araba.
Ma gandeam asa: Sunt aici. Chiar daca o sa fiu ranit sau ucis, sunt jurnalist. Trebuie sa imi fac meseria. As fi putut sa fug si sa nu fac poze… Dar nu as fi stiut apoi ce sa le raspund celor care aveau sa ma intrebe: de ce nu l-ai fotografiat?
M-am gandit la prietenii si colegii care au murit facandu-si meseria in zonele de conflict. In toata agitatia, am putut sa remarc ca atacatorul era intr-un fel de control. Ne-a strigat sa ne indepartam,iar fortele de ordine ne-au evacuat din cladire.
Ambulantele si masinile de politie au aparut imediat. Atacatorul a fost ucis in schimbul de impuscaturi.
Cand m-am intors la birou sa scot pozele, am trait un soc cand am vazut ce am fotografiat. Atacatorul statea in spatele ambasadorului inainte de-a incepe sa traga. Uitandu-ma la poza parea sa fie un prieten sau garda lui de corp”.
