Minerii RMGCProiectul minier de la Roșia Montană, care ar urma să înceapă în 2016, stârnește încă ample dispute atât printre localnicii din zonă, cât și printre români. Subiectul este unul extrem de sensibil pentru o parte dintre localnici, care cred că investiția anunțată de compania Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) le-ar putea schimba viața în bine, prin crearea de locuri de muncă. Pe de altă parte, mulți locuitori se tem că începerea exploatării echivalează cu un dezastru pentru întreaga zonă. Guvernul condus de Victor Ponta se bazează pe aceste locuri de muncă, pe care le-a inclus în Planul naţional de investiţii şi locuri de muncă. În acest timp, cei mai mulți dintre oamenii care locuiesc în Roșia Montană, precum și mai multe organizații ale societății civile care îi susțin, consideră că proiectul nu va face altceva decât să distrugă definitiv zona și încearcă să oprească prin toate mijloacele deschiderea exploatării.

Disensiunile între cele două tabere, dar și presiunile exercitate de compania minieră, se văd perfect într-o înregistrare postată pe internet, care îi are drept protagoniști pe opozanții și susținătorii proiectului minier de la Roșia Montană. Filmarea a fost realizată săptămâna trecută, cu prilejul vizitei Comisiei Permanente Comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, condusă de ministrul Culturii, Daniel Barbu.

După cum se poate vedea și în clip, presa locală a reflectat vizita ca pe un succes al companiei RMGC și o undă verde dată începerii proiectului. Tot în clip se poate vedea cum jurnaliștii, bloggerii și toți cei care nu erau susținători ai proiectului au fost împiedicați să filmeze de angajații și susținătorii companiei miniere. Cu toții au fost aduși cu autobuzele în centrul localității, pentru a face o manifestație „spontană” prin care să susțină investiția în fața comisiei parlamentare.

 
Jurnaliștii neagreați de RMGC, agresați de angajați și simpatizanți

Deranjați că sunt filmați, „manifestanții” au reacționat, iar fotografii și cameramanii care nu făceau parte din presa „agreată” s-au trezit jigniți, amenințați și bruscați.

[jwplayer config=”600×394″ mediaid=”44246″ logo=”https://nasul.tv/poze/siglamica.png” logo.margin= 15 logo.hide=”false” logo.position=”top-left”]
sursa video: Eugen Calotă, via rosiamontana.org

„Aproape am fost luată la bătaie de angajații companiei Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), am fost jignită de colegii din presă și evitată de politicieni. Primii erau nervoși că voiam să le iau miile de locuri de muncă promise de companie, ziariștii că le stricam materialele comandate, iar politicienii că nu le serveam întrebările pentru care fuseseră pregătiți să răspundă. (…) Nu aveam niciun însemn de activistă, dar parcă toți simțeau că sunt împotriva proiectului, când îi întrebam de ce protestează. Ba mă acopereau în huiduieli niște doamne, ba mă alungau niște domni sau mă încolțeau alții și urlau la mine că le iau locurile de muncă. Dintre cei cu care am apucat să schimb două vorbe, nimeni nu a știut să-mi zică de ce se aflau acolo. Am aflat în schimb că au fost aduși de Companie”, scrie jurnalista Oana Moisil pe VICE.

În ce privește motivul ostilității, lucrurile au fost cât se poate de simple.

„De fapt, vizita lor (a Comisiei Permanente Comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO – n.r.) a fost orchestrată de RMGC: întâlnirile s-au derulat în spațiile companiei miniere, transportul s-a făcut cu mașini RMGC, au vizitat doar obiectivele din proprietatea Gold și au adus cu autobuzele oameni din comunele învecinate, să ceară locuri de muncă”, adaugă Oana Moisil.

Mai multe detalii interesante despre acest subiect puteți citi în articolul „Era să iau bătaie de la angajații RMGC” publicat pe site-ul VICE.

 
O poveste „croșetată”, între regie și realitate

În înregistrare poate fi văzută și Sanda Lungu, doamna care croșeta șosete în spotul publicitar pentru proiectul minier de la Roșia Montană, în care se plângea de condițiile de trai și de lipsa unui viitor în zonă dacă nu se pornește exploatarea minieră. Sanda Lungu a fost unul din protagoniștii campaniei publicitare a Roșia Montană Gold Corporation, intitulată „Scrisoare către România”, care avea ca scop schimbarea părerii românilor cu privire la controversatul proiect minier. Campania a avut o amplă mediatizare atât pe televiziuni, cât și pe internet sau în presa scrisă.

„Sunt Sanda Lungu, 42 de ani, am doi copii elevi, de 18 ani și 12 ani. Eu nu am un loc de muncă. Nu am crezut că la vârsta mea o să traiesc din pensia mamei! Totdeauna, eu am sperat că o să am un serviciu, că pot să fac un viitor pentru copii, dar nu a fost așa. Locuim în casa parohială din Roșia Montană, din mila preotului”, spunea Sanda Lungu în spotul publicitar al RMGC.

„Poate celor care ne dau tot felul de soluții le este ușor când au casă, căldură, mâncare și un loc de muncă. Dar sper că în țara asta mai sunt și oameni care se gândesc puțin și la ceilalți. Sunt mulți români care au nevoie de ajutor, dar noi, roșienii, putem să traim din ce știm mai bine: din minerit. Fără minerit, e jale. Vă rog să mă ajutați și să dați o șansă mineritului în Roșia Montană! Oamenii din Roșia Montană, noi, nu vrem decât să muncim! Este un apel, este un strigăt, este o disperare”, își încheie femeia discursul, pe un ton dramatic.

[jwplayer config=”600×480″ mediaid=”44240″ logo=”https://nasul.tv/poze/siglamica.png” logo.margin= 15 logo.hide=”false” logo.position=”top-left”]
sursa video: scrisoarecatreromania.org

 
Sanda Lungu: „Trag clopotele pentru morți”

Situația reală a Sandei Lungu pare să fie complet diferită în relitate față de povestea lacrimogenă pe care o prezintă în clip. Asta rezultă și din înregistrarea făcută în Roșia Montană și postată pe Facebook și Youtube de fotograful Eugen Calotă. Filmul a fost postat și de un blogger, Cristian Șerb, care a declanșat ample discuții după ce l-a pus pe site-ul personal. Din clip reiese că femeia are o cu totul altă poveste decât cea prezentată în spotul publicitar filmat pentru compania Roșia Montană Gold Corporation.

„Când vine la București, este cazată la Mariott, fata ei merge la liceu cu un microbuz VW, proprietatea familiei, iar gurile rele spun că a încasat 200.000 de euro pentru spotul publicitar”, se precizează în clip.

În filmuleț, Sanda Lungu răspunde mult mai „metaforic” întrebărilor jurnalistei clujene Oana Moisil de la site-ul VICE. Imaginile nu mai au nevoie de niciun comentariu. Vă avertizăm că acestea conțin un limbaj licențios.


sursa video: Eugen Calotă, via criserb.com

„I-am recunoscut pe câțiva dintre protagoniștii reclamelor RMGC și am întrebat-o pe Sanda Lungu ce ar lucra la companie, în contextul în care în spot spune că ocupația ei este tricotatul de șosete. Mi-a zis: „Aș f***e buha” și „Aș trage clopotele pentru morți, iar într-o zi o să le tragă și pentru noi””, scrie jurnalista Oana Moisil pe VICE.

Înregistrarea publicată ieri, 22 august 2013, a strâns până în acest moment peste 7.300 de like-uri și peste 31.400 de share-uri pe Facebook. Clipul a devenit un adevărat viral și a provocat o dezbatere aprinsă pe internet între susținătorii și opozanții proiectului.

„Steaua Sandei Lungu a început însă să pălească după o emisiune de la TVR 1, „Judecă TU!”, în care a fost întrebată pe ce post s-ar angaja la companie dacă proiectul ar porni. A început să se bâlbâie şi să susţină că, de fapt, nu la ea se gândeşte, ci la alţii… Pentru orice om raţional era destul de evident că doamna Sanda Lungu juca un simplu rol, mesajele transmise de ea neavând vreo susţinere reală”, scrie Mihai Goțiu pe Vox Publica.

 
RMGC și-a cumpărat liniștea în presă cu milioane de dolari canadieni

În 2012, Gabriel Resources (compania care deţine 80,69% din RMGC) a cheltuit pe “comunicare externă” peste 13 milioane de dolari canadieni (dolarul canadian are o paritate aproape unitară cu cel american 1 CAD = 0,96 USD). Asta după ce în 2011, bugetul de “comunicare externă” a fost de 19 milioane de dolari. “Comunicarea externă” sunt atât acţiunile publicitare, cât şi cele de lobby. O parte a activităţilor de lobby pot fi încadrate însă şi la capitolul din buget intitulat “legal” (multe firme de lobby având titulatura de firme de avocatură), de asemenea alimentat cu sume uriaşe în ultimii ani (7, respectiv 5 milioane de dolari). După cum se poate observa, “comunicarea externă” a fost cea mai mare “investiţie” a Gabriel Resources (aproape 1/3 din buget!) şi împreună cu “legal” reprezintă aproape jumătate din cheltuielile unei companii care se pretinde a fi “minieră”!

Tabelul în care pot fi văzute toate aceste sume este extras dintr-un document intern al Gabriel Resources, “Management s Discussion and Analysis”, din 14 martie 2013, și a fost publicat de Mihai Goțiu.

comunicare-externa-2011-2012-468x220

8 COMENTARII

  1. Oare ştie „d-na”ce culoare este lângă „băţ”?Era interesant de pus această întrebare!
    Ar fi multe de spus despre ce ne prezintă clipul…Mulţi se vând pe 30 de arginţi…Sper ca,tot mai puţini oameni să „pună botul” şi să-şi deschidă mintea şi ochii,pentru a nu cădea în astfel de capcane menite a ne lua tot şi totul!
    Într-un articol intitulat „Temerile lui Octavian Paler şi (in)certitudinile României”
    scris de Serban Cionoff la 15 Dec 2009,se spune:”Aşadar, ori îi dăm dreptate lui Silviu Brucan, cel care îi decretase pe români ca fiind un „stupid people”, care are nevoie de 20 de ani ca să se trezească, ori răspundem la dureroasa întrebare a lui Octavian Paler: „noi, românii, suntem un popor sau o populaţie?”
    Să auzim (SPER) numai de bine!

  3. Ma apropii de sfarsitul turei,articolul asta si filmuletul sunt devastatoare si arata in esenta dezbinarea dintre noi romanii,este incredibil ca oamenii sunt atat de orbi de nu vad ca cineva ne dezbina in interes propriu si acest interes nu coincide deloc cu al nostru.
    Se invart sume colosale in acest joc,este pus in pericol patrimoniu national cultural,istoric,arheologic al Romaniei,cel putin o parte din el.
    Romanii s-au schimbat enorm de mult,ma uitam la filmuletul acesta si mai ca nu imi venea sa cred cata ura,indiferenta fata de niste monumente naturale unice in lume.
    Trebuie sa strangem randurile altfel vom fi facut praf,RMGC acolo,Gazpromul si cu Chevronul ne vor otravi fantanile,insasi viata noastra este in pericol.
    Eu locuiesc in Anglia si aici nu exista apa minerala pura,bogata in minerale,exista nitrati chiar pe eticheta pusi,deci nu se compara cu apa noastra minerala niciodata.

    Este un pericol extrem,aici nu e vorba de bani aici este vorba de viata oamenilor de acolo,daca nu se vor opune cu indarjire proiectului asta antinational atunci viitorul generatiilor viitoare din zona va fi negru..

    Noi romanii suntem agricultori de mii de ani,cu asta ne-am indeletnicit si am facut asta pana in 1989 ba chiar si dupa.De ce am schimba „mierea” cu „otrava”??
    Pentru o hartie fara valoare(sau cu o valoare manipulabila)??
    Ar trebui sa fim extrem de-a dreptul nebuni sa facem asta.
    Agricultura produce mancare,fiecare om mananca,mineritul produce aur,cati dintre noi sunt interesati sa investeasca in aur mai ales cand vorbim de costuri ecologice devastatoare?

    Oamenii trebuie sa stranga randurile si eu sunt sigur ca vor strange,numai ca trebuie treziti la realitate.
    Asta e realitatea:
    Capitalismul este facutin scopul de a acapara economiile si bogatiile lumii,de a acapara natiuni intregi,nu exista echilibru in asta,oamenii saraci vor fi si mai saraci,oamenii bogati vor deveni putred de bogati.

    Ei vor sa scoata muntele din loc sa otraveasca zona cu chimicale,sa-si extraga aurul si sa plece..Ce ramane in urma??
    Puteti raspunde voi…

  4. Doua omisiuni ati facut la inceputul acestui articol:
    1. Subiectul este unul extrem de sensibil si pentru cealalta parte a localnicilor, care cred ca aparitia companiei Roșia Montană Gold Corporation pe aceste meleaguri le-a schimbat viata in rau si va continua sa le schimbe viata in rau.
    2. In acelasi paragraf spuneti: „În acest timp, mai multe organizații ale societății civile consideră că proiectul nu va face altceva decât să distrugă definitiv zona și încearcă să oprească prin toate mijloacele deschiderea exploatării.”. Omiteti sa spuneti ca, de fapt, primii care se opun proiectului sunt oamenii care locuiesc acolo si care sunt afectati zi de zi, si abia apoi intervin organizatiile societatii civile care incearca sa le apere drepturile si lor, si noua.

    • Bună ziua. Vă mulțumim pentru mesaj. Din păcate, din articolul dumneavoastră nu reieșea dacă filmarea vă aparține sau nu, așa că am dedus că sunteți autorul. În urma mesajului, am corectat informațiile și am atribuit sursa originală a clipului.

Comentariile sunt închise.