În anul alegerilor europarlamentare şi prezidenţiale, Guvernul şi Parlamentul au dat drumul cadourilor pentru susţinătorii din companiile de stat. Mai exact, membrii consiliilor de administraţie şi ai AGA, persoane numite de cele mai multe ori pe criterii politice, pot primi indemnizaţii lunare de câteva mii de euro doar pentru participarea la o şedinţă. În plus, şi directorii societăţilor neperformante pot din acest an să-şi renegocieze salariile şi să ajungă la nivelul veniturilor câştigate de managerii privaţi. Deşi legea care impune noile reguli a fost trimisă Parlamentului de preşedinte spre reexaminare, senatorii şi deputaţii nu au făcut nicio modificare, aşa că documentul este în vigoare în forma iniţială.
Performanţi sau nu, manageri sau membri AGA, şefii companiilor de stat au dreptul, prin Ordonanţa Nr 23 din 2013 a Guvernului Ponta să câştige aceleşi salarii cât cele ale directorilor din firmele private.
Membrii Consililor de Administraţie şi ai Adunării Generale a Acţionarilor din companiile de stat au primit şi ei un cadou substanţial: pentru fiecare participare la şedinţe pot încasa până la 25% din salariul directorului general. Asta înseamnă şi câteva mii de euro, faţă de o indemnizaţie fixă de doar 47 de lei, cât stabilise executivul condus de Emil Boc în 2010.
Asta şi pentru că salariile directorilor din unele societăţi, păstorite de stat, ajung la mii şi chiar zeci de mii de euro lunar.
Transgaz este unul dintre exemple
Petru Ion Văduva, directorul întreprinderii, are un salariu fără bonusuri, de aproape 6.200 de euro. Prin urmare, un reprezentant din AGA primeşte peste 1.500 de euro la fiecare şedinţă. Doi dintre reprezentanți sunt şi angajaţi ai Secretariatului General al Guvernului, Marin Popescu, director al Direcţiei Economice şi Administrare Patrimoniu, şi Constantin Petrescu, consilier în SGG.
La Electrica, remuneraţia şefilor este şi mai mare
Directorul Ioan Roşca are peste 10.000 de euro lunar. Asta înseamnă că indemnizaţiile pot ajunge şi la 2.800 de euro, pentru fiecare membru care participă la întâlniri. Marius Eugen Uniţescu, Constantin Dinescu şI Rareș Ion Popescu sunt printre membrii CA ai Electrica.
La Transelectrica, unde noul director Toni Teau câştigă aproape 4.000 de euro lunar, membri în Adunarea Generală a Acţionarilor primesc o indemnizaţie de până la 1.000 de euro.
Din AGA fac parte şi trei reprezentanţi ai executivului, ei urmează însă să fie desemnaţi de către Secretariatul General al Guvernului.
Salarii mari primesc şi şefii de la CFR SA
Acum, interimar al companiei este un apropiat al PSD, Macarie Alexandru Moldovan, fratele lui Radu Moldovan, președintelui Consiliului Județean Bistrița-Năsăud. El l-a înlocuit pe George Micu, care avea un câştig lunar de 10.000 de euro lunar. Deci, indemnizaţia pentru membrii Adunării Acţionarilor ajunge la CFR SA la 2.500 de euro. Iar aici îi găsim pe Cococi Toma Longin, Bogdan Toncesu, Silvia Popeangă, Petre Neacșa şI Toma Alina Mihaela.
„Ei fac asta ca sarcină de serviciu, în orele de program, nu vin din vacanţă, nu din timpul liber, nu este nici un motiv ca membrii în AGA să primească vreun ban pentru aşa ceva. Membrii din AGA nu ar trebui să primească nici o indemnizaţie, ei nu au nici o responsabilitate, ei votează doar cu mandat scris”, susţine George Butunoiu, director al unei firme de recrutare.
Teoretic, pentru aceste indemnizaţii, membrii în adunările generale ale acţionarilor trebuie să participe la şedinţe. Practic, însă, ei pot lipsi. Şi de multe ori aşa se şi întâmplă, pentru că unii sunt prinşi în mai multe adunări de la mai multe companii. De la care încasează, lunar, indemnizaţii.
„Dovada participării la şedinţă este un simplu tabel şi o semnătura pe o foaie de hârtie, nu avem de unde să ştim ce se întâmplă acolo”, explică Emilian Duca, analist financiar.
„Sunt, şi nu puţini, cei care câştigă din CA-uri mult mai mult decât din salariu, mai ales cei care merg la mai multe Consilii de administraţie”, spune George Butunoiu.
Problema indemnizaţiilor şi a salarilor foarte mari devine şi mai importantă pentru companiile de stat mai puţin eficiente.
„În cazul nostru performanţa firmelor de stat este destul de slabă, ca să nu spunem catastrofală, şi astfel de remuneraţii nu ajută ci chiar înfundă unele societăţi. Nu au bani să plătească salarii, dar dau bani multi membrilor consililor de administraţie”, a apreciat Emilian Duca, analist financiar.
La fel ca şi cei din Adunările Generale, membrii Consiliilor de Administraţie sunt, de cele mai multe ori, oameni care servesc interesele partidelor politice în companiile de stat.
Funcţia lor este totuşi extrem de importantă, dacă luăm în calcul faptul că sunt desemnaţi de stat şi iau decizii administrative, precum numirea şefilor de companii.
Asta înseamnă că, practic, pot stabili salariul directorului de companie, cel la care se raportează apoi propria indemnizaţie.
„Ei îşi dau bani între ei. Cu cât salariul directorului este mai mare, cu atât indemnizaţia membrilor consiliului de administraţie va fi mai mare, şi a celor din AGA”, spune Gheorghe Ialomiţianu, de la PDL.
Textul ordonanţei guvernului a fost promovat de ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea. Acesta spunea la acea vreme că indemnizaţiile nu cresc, ci se limitează, ca să existe un control asupra salariilor din companiile de stat. În practică, ordonanţa nu a făcut altceva decât să dea cale liberă către salarii mai mari în firmele de stat, şi să promoveze şi mai bine interesele partidelor.
Nu e o noutate că miniştrii îşi recompensează apropiaţii cu funcţii în companii.
De exemplu Mirela Voica, fostă consilieră în Ministerul Transporturilor şi fostă şefă de cabinet la Ministerul Mediului, a reprezentat statul în acelaşi timp, atât la CFR SA, cât şi la Aeroporturi Bucureşti. Şi nu este singurul exemplu.
Cât timp a fost sfătuitorul Ramonei Mănescu, la Transporturi, Constantin Zaharia a ocupat şi un post în conducerea CFR SA.
Şi fostul ministru al Finanţelor, Daniel Chiţoiu şi-a numit consilierii la şefia unor societaţi de stat.
Chiar colegii de partid, recunosc că în unele cazuri interesul politic este mai mare decât profesionalismul.
„Au fost puşi acolo, nu pentru a vedea un bun management al companiei, a păzi banul public, nu pentru a asigura profit, ci pentru a lua decizii politice care să satisfacă clientela politică şi economică. Companiile au fost cele vămuite, fiind obligate să încheie contracte care sunt defavorabile, în condiţii impuse de anumiţi miniştri care s-au succedat”, explică Ludovic Orban (PNL).
Legea nu impune nici un fel de condiţii de performanţă pentru cei care ajung în funcţiile de administraţie.
De exemplu, actorul Andrei Zaharescu, cel care a fost purtător de cuvânt al Guvernului, a fost şi membru al CA-ul E.ON Gaz Distribuţie, unde statul este acţionar minoritar. Propuneri de consilieri sau secretari de stat care să facă parte din AGA sau din Consilile de Administraţie au mai fost şi pentru alte companii.
În noul consiliu de administraţie al TAROM a ajuns Dante Stein, care este consilier onorific al primului-ministru Victor Ponta. Dante Stein este fiul fostului proprietar al companiei importatoare de maşini AutoItalia. Pe vremea când lucra la firma tatălui, el era vicepreşedinte executiv şi se ocupa de marketing şi publicitate. În prezent, familia Stein derulează în România afaceri de leasing şi asigurări auto.
Geanina Pușcașu, consilier de stat în Guvern și fosta asistentă a europarlamentarului Daciana Sârbu, a fost propusă şi ea pentru postul de reprezentant al statului în AGA, la Nuclearelectrica. Geanina Puşcaşu a apărut în presă pe o listă a celor mai generoşi sponsori ai PSD în 2011.
„Este jenant pentru premier că îşi trimite apropiaţii politic în astfel de poziţii. Un consilier al primului ministru ar trebui să fie un consilier, nu să primească o răsplată necuvenită prin desemnarea în CA de regulă acele consilii de administraţie care sunt cel mai bine plătite.
În acest fel toate deciziile care se iau acolo, se prezumă că sunt luate cu acordul primului ministru”, afirmă Ludovic Orban.
Miniştrii au încercat şi ei să îşi premieze colegii loiali
Secretarul de stat în Ministerul Educaţiei, Gigel Paraschiv, a fost propus pentru AGA la Electrica Bucureşti.
Maricel Popa, secretar de stat în Departamentul pentru Energie – ca membru în CA-ul Hidroelectrica-Serv, iar secretarul de stat în Ministerul Fondurilor Europene Gabriel Onaca, pentru AGA de la Electrica Distribuţie Muntenia Nord Ploieşti.
După ce numele lor au apărut în presă, nici unul nu a mai fost însă şi numit. Iar acum refuză să vorbească despre propunerile făcute de partid şi de indemnizaţiile pe care urmau să le primească.
Pe lângă apropiaţi ai partidelor, găsim şi persoane fără specializări legate cu domeniul companiilor în care ajung.
La CNADNR, de exemplu, printre membrii AGA din timpul ministeriatului Dan Şova s-a numărat un autor de manuale de desen: Doina Marian, fost consilier guvernamental pentru Relaţia cu Parlamentul. Indemnizaţia pentru participarea la şedinţele CNADNR ajunge, după aplicarea noii legi, la aproape 600 de euro.
Surprinzătoare a fost şi calitatea de membru al CA Metrorex a unui secretar de stat de la Justiţie, Ovidiu Puţura, propulsat de PNL. 900 de euro este acum câştigul pentru participarea la şedinţele companiei care administrează metroul.
Acum câteva luni, toţi luau doar 47 de lei pentru o şedinţă. Guvernul a permis majorarea indemnizaţiilor şi a salariilor din companiile statului printr-o ordonanţa dată în august anul trecut. În octombrie, Camera Deputaţilor, forul decizional a adoptat această ordonanţă
Preşedintele Traian Băsescu a retrimis spre analiză Parlamentului legea care permite majorarea indemnizaţiilor din AGA.
Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, membri AGA primesc deja salarii din partea companiilor, iar plata pentru şedinţe nu este justificată, fiind necesară eliminarea sa din cuprinsul legii.
Deputatul PDL, Gheorghe Ialomiţianu, a formulat şi amendamentul la lege prin care să fie scoase prevederile ce l-au nemulţumit pe preşedinte.
„Cred că este un demers ori lipsit de sens juridic, ori pur politicianist”, aprecia premierul Victor Ponta în noiembrie 2013.
Dar Camera Deputaţilor a respins reexaminarea ordonanţei cu 195 de voturi „pentru respingere”, 71 voturi „împotrivă” şi 76 de abţineri.
Pe 1 aprilie 2014 actul normativ a fost retrimis preşedintelui spre promulgare. Pentru că legal Preşedintele poate întoarce o lege în Parlament o singură dată, textul adoptat de cele două Camere o fost promulgat obligatoriu în 10 zile.
