Lupta României împotriva corupției s-ar putea confrunta cu probleme când Parlamentul și Curtea Constituțională vor vota în această lună modificări la legi folosite în cazuri de corupție, a declarat, pentru Reuters, procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi.
Sistemul legal din România este sub monitorizare specială și Comisia Europeană a elogiat eforturile magistraților. Direcția Națională Anticorupție a investigat parlamentari, miniștri, primari, magistrați și oameni de afaceri în ultimii ani, acțiuni care au scos la lumină corupția larg răspândită, notează joi agenția britanică de știri, citata de Agerpres.
Bruxellesul a notat însă că Parlamentul României are un bilanț inegal de aprobare a cererilor procurorilor de a-i investiga sau reține pe aleși. De asemenea, a încercat și în trecut să adopte legislație pentru a limita atribuțiile magistraților, scrie Reuters.
În mai, Camera Deputaților ar urma să se pronunțe asupra unui proiect legislativ care le-ar interzice procurorilor să confiște documente, telefoane sau computere ale avocaților. O astfel de modificare i-ar proteja pe oricare dintre clienții acestora care ar putea fi investigați.
Separat, Curtea Constituțională se reunește, la 24 mai, pentru a discuta dezincriminarea abuzului în serviciu, o acuzație comună în investigațiile DNA.
‘Suntem în mod clar preocupați de cele două decizii’, a declarat procurorul șef al DNA într-un interviu pentru Reuters.
‘Aceste tentative repetate de a schimba legislația pun presiune asupra sistemului judiciar. Aceste inițiative apar adesea în mod neașteptat, fără a fi dezbătute, fără a spune opiniei publice’, a adăugat ea.
Dacă Curtea Constituțională înlătură abuzul în serviciu din categoria infracțiunilor, o treime din cazurile DNA trimise în judecată în 2015 se vor solda automat cu achitări, a spus Kovesi. În acest an, DNA investighează peste 860 de cazuri de fraudă în achiziții publice, comise în special prin abuz în serviciu.
Dezincriminarea infracțiunii ar face ca pentru România să fie imposibil să recupereze prejudicii de sute de milioane de euro.
‘Cetățenii români vor fi în primul rând afectați de acest lucru, pentru că toate aceste prejudicii nu se vor mai recupera și un astfel de comportament infracțional nu va mai fi investigat’, a spus Kovesi.
Tentativele de a slăbi puterile magistraților nu au făcut decât să sporească pe măsură ce numărul investigațiilor de corupție a crescut. ‘În ultimii doi ani, am fost martorii unui atac real asupra întregului sistem de justiție, nu numai asupra procurorilor anticorupție’, a spus Kovesi.
‘Aceste inițiative… s-au înmulțit în special în ceea ce privește combaterea corupției, din cauza investigațiilor DNA, dar și din cauza verdictelor date de judecători în aceste cazuri’, a mai afirmat Kovesi.
Unele inițiative legislative dezbătute în prezent în parlament au și scopul de a limita atribuțiile Agenției Naționale de Integritate, înființată pentru a monitoriza averea și conflictele de interese în cazul oficialilor aleși.
Investigațiile DNA au scos la iveală conflicte de interese, abuz de putere, fraudă și încredințarea de contracte cu statul în schimbul mitei. DNA a trimis 1.250 de persoane în judecată sub acuzația de corupție anul trecut, cel mai mare număr de până acum, și are o rată de condamnări de 92%, notează Reuters.
Dar numai combaterea corupției nu poate eradica de una singură fenomenul, a apreciat Kovesi, solicitând măsuri mai bune de prevenire.
‘Când corupția apare într-o instituție publică, este important să identificăm după aceea vulnerabilitățile și să modificăm procedurile. Arestarea și investigarea a 100 de medici nu va duce, de una singură, la eliminarea infecțiilor din spitale’, a mai spus Laura Codruța Kovesi.
