Iulia Motoc: „Controlul constitutional poate impiedica tirania majoritatii“

Judecatoare CCR, Iulia Motoc a declarat intr-un interviu acordat ziarului Adevarul ca „este absurd ca o majoritate parlamentara, in orice moment, sa poata decide suspendarea presedintelui, in ciuda avizului Curtii, care nu a constatat fapte grave de incalcare a Constitutiei. Si ar trebui sa existe o sanctiune in acelasi timp pentru cei care determina aceasta suspendare. Am facut parte din comisia prezidentiala de analiza a Constitutiei si noi spunem foarte clar in acel raport ca, in momentul in care se ajunge la invalidarea suspendarii, ar trebui ca, la randul lui, Parlamentul, care se vede infirmat, sa fie dizolvat”.

Cititi intregul interviu realizat de Sabin Orcan

Cum vi se pare ca a iesit Curtea Constitutionala dupa recenta criza politica?

Din punct de vedere institutional, Curtea in ultima instanta a rezistat, dupa multe tentative de amanari si presiuni politice. Si acesta este lucrul poate cel mai important: o institutie care a reusit sa supravietuiasca. Desi, va amintiti foarte bine, se anuntase pe 2 iulie ca vom fi revocati. Si probabil ca, daca nu sesizam organismele internationale, asa s-ar fi intamplat.

De ce sa fiti revocati daca in Constitutie scrie ca sunteti numiti pentru un mandat pe mai multi ani?

Pentru ca am facut opiniile separate la deciziile prin care am analizat procesul de revocare a Avocatului Poporului, a presedintilor celor doua Camere, inclusiv conflictul dintre presedinte si Parlament. Din punctul meu de vedere, acestea au fost grave incalcari ale statului de drept. Asa cum a fost si faptul ca am fost obligati sa dam un aviz de suspendare in 24 de ore, ceva incredibil, un termen care este poate util pentru un tribunal militar. La fel si faptul ca a trebuit sa pronuntam sase decizii foarte importante intr-o singura zi, 9 iulie, in care s-a finalizat interimatul dlui Crin Antonescu.

Sunt politicieni, unii cu functii inalte in statul roman, care spun ca decizia legata de referendum este ilegala.

Afirmatiile grave ale politicienilor nu sunt neaparat legate de critica deciziilor noastre, desi si acestea reprezinta un atac la adresa Curtii in ansamblu. Ce este mai grav si ce au sesizat instantele internationale sunt atacurile individuale la adresa judecatorilor. Acestea sunt extrem de grave, asa cum a retinut si Comisia Europeana.

Cum ati explica oamenilor, indiferent cum au votat sau daca au votat pe 29 iulie, decizia Curtii?

Este foarte simplu: in momentul in care s-a stabilit un prag, faimosul cvorum, care exista in lege, nu se poate considera ca acest referendum este valabil. Este o chestiune logica. A demite un presedinte este un act care trebuie sa exprime o opinie populara majoritara.

Curtea a judecat pe baza cifrelor. De ce a amanat atunci decizia, daca avea datele de la Biroul Electoral Central? De ce ati mai cerut cifre de la Guvern?

Procedura Curtii implica si faptul ca amanarea unei cauze se poate face la cererea a trei judecatori. Si acest lucru nu se poate impiedica. Daca trei dintre colegii mei au considerat ca este necesar sa se obtina date suplimentare in legatura cu aceste cifre, a trebuit sa ne supunem vointei lor. In mod evident, nu era de competenta noastra sa procedam la o alta evaluare decat cifrele care ne-au fost furnizate de BEC si, in ultima instanta, de catre Guvern. Nu era de competenta noastra sa intram in detalii legate de toate aceste liste care au indus in opinia publica un intreg haos.

Exista in alte Constitutii europene o modalitate asemanatoare de suspendare a presedintelui?

Nu. Si ar trebui sa existe o sanctiune in acelasi timp pentru cei care determina aceasta suspendare. Am facut parte din comisia prezidentiala de analiza a Constitutiei si noi spunem foarte clar in acel raport ca, in momentul in care se ajunge la invalidarea suspendarii, ar trebui ca, la randul lui, Parlamentul, care se vede infirmat, sa fie dizolvat. Este absurd ca o majoritate parlamentara, in orice moment, sa poata decide suspendarea presedintelui, in ciuda avizului Curtii, care nu a constatat fapte grave de incalcare a Constitutiei. Acest lucru conduce practic la o imposibilitate a coabitarii.

Se vorbeste foarte mult despre politizarea Curtii Constitutionale. Cum este in alte state?

Curtile Constitutionale sunt produsul intelectual si apoi practic al marelui jurist Hans Kelsen. Or, el a spus ca judecatorii Curtii Constitutionale nu trebuie sa fie magistrati de cariera, trebuie sa fie profesori universitari. De aceea, prin modul de organizare a Curtilor din Europa, cu exceptia Luxemburgului, judecatorii sunt nominalizati de partide si de institutii. In Italia si in Spania sunt si magistrati de cariera, dar numai o parte dintre ei. La noi, cel putin in ultimii doi ani, nu am constatat ca aceasta Curte este politizata. In sensul ca niciodata nu se urmareste modul in care noi votam in mod real. Se speculeaza atunci pe moment, se spune, ca la fotbal, ca a fost 5 la 4, sau 6 la 3, sau 7 la 2, dar apoi nu se citesc deciziile si nu se vad opinii­le separate. Daca le citim, vedem ca nu s-a votat decat foarte rar pe criteriile de nominalizare a judecatorilor.

Dati-mi cateva exemple de initiative ale PDL, partid care v-a nominalizat, pe care le-ati respins.

Sunt multe. In primul rand, am votat impotriva masurilor care au determinat reducerea indemnizatiilor care li se cuvin fostilor detinuti politici, impotriva legii publicitatii, impotriva legii care se referea la faimoasa eutanasiere a cainilor.

Dar s-au facut presiuni asupra dumneavoastra?

Daca s-ar fi intamplat acest lucru, probabil ca mi-as fi dat demisia imediat sau as fi anuntat public. Este insa o alta discutie care ar trebui sa se poarte. Cate tipuri de presiune exista – a opiniei publice, a mass-media? Cum poti sa mai judeci cand esti atacat de oamenii politici?

Sunteti constienta de responsabilitatea uriasa care apasa pe umerii unuia dintre cei noua oameni care decid soarta tarii?

Sunt perfect constienta. Mie mi se pare ca o juridizare si mai mare a vietii politice este un lucru pozitiv. Spre aceasta directie se merge, nu spre reducerea competentelor Curtii. Este ceva care efectiv nu se intelege: controlul de constitutionalitate este un control al Parlamentului, da! Sa nu uitam ca acest control a aparut inainte de al Doilea Razboi Mondial, inainte de instaurarea fascismului, la care s-a ajuns prin vot popular. Sunt mecanisme create tocmai pentru a impiedica o tiranie a majoritatii parlamentare. Sigur, o intrebare romaneasca este cine controleaza o Curte Constitutionala in ultima instanta? Singurul control este al organismelor similare, al celorlalte Curti.

„Este absurd ca o majoritate parlamentara, in orice moment, sa poata decide suspendarea presedintelui.”

„Femeile sunt mai vulnerabile in privinta atacurilor”

Am citit in CV-ul dumneavoastra ca ati fost raportor al ONU in Congo. Cand se intampla asta?

Intre 2001 si 2004, o perioada foarte dificila in Congo. Au fost crime masive impotriva umanitatii pe care le-am constatat. Am fost in zone de conflict, am anchetat copii-soldati, acte de canibalism. Si procurorul Curtii Penale Internationale, dupa raportul meu din 2003, a stabilit ca va deschide ancheta asupra situatiei din Congo.

V-a folosit aceasta experienta?

Inainte sa fiu raportor special pentru Congo, am inceput sa lucrez pentru ONU, ca expert in drepturile omului, din 1996. Probabil ca aceasta a fost cea mai interesanta si cea mai relevanta experienta, pentru ca poti sa confrunti ceea ce inseamna teoria juridica sau cunoasterea dreptului international cu ce se intampla in practica. Poate pentru Romania, Congo si Africa, in general, se afla intr-o zona a derizoriului.

Stiti ca, pe vremea lui Adrian Nastase, Congo era o gluma nationala.

In Congo, din pacate, exista alta gluma. Ei vorbesc de „balcanizarea Congoului”. Ca sa vedeti ca umorul e bilateral, ca sa spunem asa. Da, exista un derizoriu asupra conflictelor din Africa, este o zona aproape abandonata si din punct de vedere intelectual, si oarecum din punct de vedere diplomatic. Dar acest conflict este unul pentru resurse naturale, este tara cea mai bogata din lume.

Vi s-a lipit o eticheta de judecatoarea cea mai tanara, cea mai prezentabila. Vi se potriveste?

Din pacate, ma asteptam ca atunci cand ma intorc in Romania sa am astfel de reactii, pentru ca aceste etichete nu mi se aplica doar mie. S-a ignorat in mod deliberat, inca de la numirea mea, absolut tot ce am facut. S-au ignorat studiile, s-a ignorat ca am predat in Statele Unite, ca am fost cercetator stiintific la Yale. Dar este de notorietate ca, in Romania, femeile sunt mai vulnerabile in privinta atacurilor decat barbatii. Niciodata nu se discuta cum arata un barbat cand intra in viata publica, intotdeauna se discuta cum arata o femeie. Discriminarea este evidenta.