În argumentul cărţii sale „Alianţele matrimoniale ale principilor români din Ţara Românească şi Moldova în secolele XIV-XVI”, pe care Gheorghe Copos a scris-o în timp ce se afla în penitenciar şi pe care Gândul a consultat-o la Biblioteca Naţională, omul de afaceri explică de ce a abordat acest subiect: „personajul istoric care m-a fascinat mereu este Napoleon Bonaparte”. Copos vorbeşte despre cum Napoleon şi-a folosit surorile şi fraţii în căsătorii cu alţi lideri sau persoane influente, pentru a crea alianţe strategice. Profesorul de istorie Stelian Brezeanu, cel care i-a semnat prefaţa cărţii, admiră „modul riguros de organizare a materialului documentar”, bunul-simţ şi logica autorului Copos. Un absolvent de master în Istorie, a cărui lucrare a fost coordonată de acelaşi profesor Stelian Brezeanu, susţine că omul de afaceri a abordat exact acelaşi subiect cu cel al masteratului său, existând suspiciunea de plagiat.
Gheorghe Copos explică, în argumentul cărţii sale publicate la Editura Niculescu în 2014, al cărei tiraj l-a cumpărat integral, că a abordat subiectul „Alianţele matrimoniale ale principilor români din Ţara Românească şi Moldova în secolele XIV-XVI” pentru că este fascinat de Napoleon Bonaparte şi de modul în care acesta a folosit căsătoriile fraţilor şi surorilor sale pentru a crea alianţe strategice. Gândul a consultat cartea lui Copos la Biblioteca Naţională a României.
„Aş dori să explic cititorilor care este sursa interesului meu pentru domeniul abordat în prezenta lucrare, respectiv „Alianţele matrimoniale ale principilor români din Ţara Românească şi Moldova în secolele XIV-XVI”. Trebuie să spun aici că personajul istoric care m-a fascinat mereu este Napoleon Bonaparte. Îl admir pentru geniul său, militar şi, poate, mai ales, pentru cel juridic. Războaiele s-au terminat, Imperiul său a dispărut, dar Codul Civil a rămas, aşa cum Napoleon a anticipat! Între alte lucruri legate de Napoleon, m-a impresionat modul în care acesta a ştiut să îi implice pe membrii familiei sale în realizarea idealurilor pe care el însuşi le slujea, considerându-le ca reprezentând binele naţiunii sale”, scrie Gheorghe Copos în Argumentum-ul cărţii sale.
„Am ales să studiez această perioadă – Evul Mediu autohton – deoarece, pentru mine, ea reprezintă „epoca de aur” a istoriei românilor, când Principatele Române tratau sau, după caz, se luptau, de la egal la egal, cu marile puteri din zonă şi când acestea făceau parte din cercul select al statelor din comunitatea bizantină”, mai scrie Copos.
Pe de altă parte, profesorul de istorie Stelian Brezeanu, cel care i-a scris prefaţa la carte şi cel care i-a coordonat în 2005 lucrarea de masterar cu aceeaşi temă lui Cătălin Parfene, absolvent de Istorie, se declară impresionat de scrierea lui Copos.
„Autorul, domnul Gheorghe Copos, ne surprinde în studiul de faţă prin modul riguros de organizare a materialului documentar pe care l-a cercetat şi căruia i-a detaşat constantele şi schimbările. Autorul reţine, cu bun-simţ şi logică, consecinţele impactului devastator al expansiunii islamice asupra Europei şi, în particular, asupra Principatelor Române, în cursul a două secole, 1400-1600”, scrie Brezeanu, în „Cuvântul înainte” al cărţii lui Copos.
Într-un interviu acordat Pro Sport, profesorul Stelian Brezeanu spune că i-ar da o notă de 6-7 lucrării lui Copos, pe care a citit-o înainte să îi scrie prefaţa.
sursa: gandul.info
Reparati saitul!!
Comentariile sunt închise.