black-cube-kovesi

Potrivit Depoziției Dan Zorella în fața inspectorului LAVAH 433, din 27 iunie 2016, după prima întîlnire de la București cu Daniel Dragomir, din 1 februarie 2016, cînd Daniel Dragomir a vrut să se asigure că firma Black Cube ar fi interesată de Proiectul său, pe 7 martie 2916, după o tăcere de aproape o lună, fostul ofițer SRI l-a contactat și l-a anunțat că e gata să înceapă proiectul. Pe 16 martie 2016, Dan Zorella a venit la București. La întîlnire, Daniel Dragomir i-a dat pe lîngă banii stabiliți prin înțelegere și un plic:
„Daniel a spus că are nevoie de material în două săptămîni, deoarece președintele trebuie să decidă despre prelungirea numirii lui Kovesi. Iar atunci Daniel a scos un plic adițional, acest plic a conținut direcțiile și suspiciunile împotriva Laurei pe care vrea ca noi să le cercetăm. Este vorba despre un document lung (observația inspectorului- suspectul predă un document însemnat Y. T. 5 27.06 16 pagini.) Daniel mi-a explicat că acestea sunt direcțiile și suspiciunile pe care ne roagă să le cercetăm. De exemplu, pe pagina patru se vorbește despre declarațiile de avere care nu sunt integrale sau corecte ale Laurei, iar pe parcursul documentului sunt toate declarațiile Laurei scrise de mîna ei.”

Despre acest 16 pagini m-am tot întrebat ce conțin din clipa cînd am pus mîna pe Depoziția lui Dan Zorella.

Explicabil de ce, de cum am pus mîna pe întreg Dosarul, m-am grăbit să văd ce conțin cele 16 pagini, date de Dan Zorella inspectorului LAVAH.

Sunt astfel în măsură să le prezint cititorilor împreună cu cîteva precizări:

  1. Suspiciunile și indiciile aparțin în exclusivitate lui Daniel Dragomir. Ca jurnalist, nu fac altceva decît să le reproduc așa cum există ele în document. În nici un caz nu-mi le asum, din simplul fapt că nu le-am verificat.
  2. Spre surprinderea mea, Daniel Dragomir nu face altceva decît să sintetizeze suspiciuni și chiar acuzații din presă și din spațiul public în legătură cu Codruța Kovesi. Aceste suspiciuni și acuzații n-au fost verificate niciodată, deși o parte a presei a scris insistent despre ele. Codruța Kovesi, dînd curs disprețului său față de presa care nu-i e cameristă, n-a răspuns niciodată acestor acuzații. De fiecare dată ea s-a mulțumit să le eticheteze drept acțiuni ale penalilor împotriva ei. Deși Codruța Kovesi s-a scăldat în interviuri, nici un ziarist n-a îndrăznit s-o întrebe în legătură cu vreuna din acuzațiile vehiculate în spațiul public. Explicația e simplă. Codruța Kovesi a acordat pînă acum doar interviuri aranjate, din start decise ca fiind publicitate și nu gazetărie.
  3. Așa cum arată Dan Zorella, aceste suspiciuni și acuzații urmau a fi verificate de la cei de la Black Cube în doar două săptămîni. Cine citește documentul se întreabă dacă Dan Zorella era normal, cîtă vreme credea că va reuși să verifice acuzații și suspiciuni care aveau nevoie de cel puțin jumătate de ani de investigație în doar două săptămîni și atunci trimițînd la București doi tineri amatori. Să fi crezut Dan Zorella că Daniel Dragomir îi va pune la dispoziție documente obținute de la SRI?

Documentul începe cu un Profil al Laurei Codruța Kovesi :

Laura Codruța Kovesi este curent procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție din România, o poziție pe care o deține încă din 2013. Înainte de aceasta, Kovesi a fost Procurorul General al României, atașat Înaltei Curți de Casație și Justiție. La numirea din 2006, Kovesi era cel mai tânăr Procuror General din istoria României. În februarie 2016, Kovesi a fost renominalizată de către Ministerul Justiției pentru funcția de Procuror general.

Totuși, cariera sa lungă ca magistrat public a fost zguduită de numeroase scandaluri ce au implicat acuzații de mită, dobândire ilegală de avere (declarații de avere false), plagiat, dosare fabricate, protejarea membrilor familiei, a prietenilor de familie și a colaboratorilor politici ce erau puși sub urmărire penală, trafic de influență, comportament oficial neadecvat.

Perioada copilăriei

Până la vârsta de șapte ani, a crescut în orașul Sfântu Gheorghe, județul Covasna unde tatăl ei, Ioan Lașcu, era procuror, iar mama ei era profesor de Limba Română. Când a împlinit vârsta de șapte ani, familia s-a mutat la Mediaș unde și-a petrecut anii copilăriei. Există informații puține despre această perioadă. Este cunoscut că a învățat la Școala nr. 6 din orașul Medișa, județul Sibiu. De asemenea, ea a urmat cursurile liceului Grup Sportiv Școlar Mediaș unde a început să practice baschet profesionist.

Urmează alte amănunte biografice în mare parte cunoscute din CV-ul oficial al Laurei Codruța Kovesi, pe care nu le mai reproducem, preferînd să trecem la suspiciunile pe care cei de la Black Cube urmau să le verifice. De precizat că după calupul cu suspiciuni și indicii, vine un pachet de Declarații de avere ale Codruței Kovesi. Nu le reproducem , bănuind că sunt documente publice.
Iată, așadar, suspiciunile pe care Black Cube urma să le verifice în doar două săptămîni:

2007 – Suspiciuni cu privire la declarații de avere falsificate

Conform declarației de avere a lui Kovesi din mai 2013, ea deține un apartament cu două camere în București, cu o suprafața de aproximativ 55 mp, cumpărat printr-un credit ipotecar în 2007, precum și o Skoda Octavia, cumpărată în 2013. De asemenea, a declarat că nu posedă terenuri, bijuterii și obiecte de artă de o valoare mai mare de 5000 euro. Referitor la declarația de datorii, Kovesi a menționat două credite pe o perioadă de 26 și 25 de ani, contractate în 2007 și 2008, în valoare totală de 75000 euro.

Referitor la venitul ei, Kovesi a declarat că a câștigat în 2012 un salariu anual de 103.415 RON ca procuror general atașat Înaltei Curți de Casație și Justiției, o indemnizație de 35.203 RON ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, un salariu anual de la Ministerul Afacerilor Externe în valoare de 8.167 EUR, precum și un venit de 2.678 RON ca Ministru Consilier la Reprezentanța Parlamentului României la Uniunea Europeană.

Totuși, lucrurile sunt de fapt mult mai încurcate decât cele prezentate de dosarul financiar oficial al lui Kovesi. De exemplu, fostul ei soț – Eduard Kovesi – a luat bani de la compania RCS-RDS, o companie care a depus un denunț la DNA referitor la Sorin Alexandrescu, director general al postului TV Antena 1. Eduard Kovesi a fost subordonat lui Ioan Bendei, director general al RCS-RDS. Kovesi nu a menționat în declarația sa de avere câți bani a câștigat fostul ei soț de la compania de cablu. Conform mediei, Eduard Kovesi a fost director al filialei din Sibiu al RCS RDS.

O altă suspiciune este aceea că procurorul general a reușit să facă să dispară unele proprietăți din declarația ei financiară. De exemplu, jurnaliștii au scris despre cum, pe 13 decembrie 2005, Kovesi a înstrăinat un apartament cu două dormitoare, confort II, în valoare de 68.887 RON, echivalentul a 20.800 EUR. Declarația este incompletă deoarece nu menționează localizarea apartamentului. Întreaga declarație este învăluită în mister, deoarece Kovesi pare a fi proprietara unei clădiri în Sibiu, localizată pe strada Rotarilor nr. 1.

Clădirea a fost achiziționată în 2002 printr-un credit ipotecar, are o suprafață de 167 mp și o valoare de doar 14.800 EUR. Este neclar ce a fost cumpărat sau vândut de către Kovesi. Cu patru luni înainte de vânzarea apartamentului, „care a apărut de nicăieri”, ea a vândut o casă construită în satul Rastolita la prețul de 35.000, tranzacție datată 31 august 2005, dar casa nu a fost niciodată listată ca proprietate în posesie.

(Urmează linkuri către articolele din presă care au lansat aceste suspiciuni și acuzații n. n)

Scandalurile actuale legate de securizarea nominalizărilor și numirilor în funcții publice

Numirea ca procuror șef a DNA – aprilie 2013 – În mai puțin de 24 de ore, premierul Victor Ponta, ce era și ministru de interne interimar, s-a răzgândit și a trimis către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) o listă de 6 propuneri pentru poziția de procuror general, șef al Direcție Generale Anticorupție (DNA) și șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Trecând peste partenerul său liberal de coaliție, premierul a propus-o pe Laura Codruța Kovesi ca succesor a lui Daniel Moraru la cârma DNA.

Daniel Morar, fost procuror șef al DNA și apoi prim procuror general adjunct, a descris ca fiind „inacceptabil” dacă fostul procuror general Laura Codruța Kovesi ar fi numită șef al DNA, dat fiind că această poziție trebuie să fie ocupată de o persoană care a lucrat în acea instituție.

Morar a susținut că următorul șef DNA ar trebui să aibă expertiză și performanțe în domeniul anti-corupție, totuși „doamna Kovesi nu are așa ceva, nu are un CV”. „Nu spun că nu poate deține o asemenea poziție, totuși, ideea este că ar trebui să alegem la DNA pe cei ce au performanțe în anti-corupție (…) Pot vorbi despre asta, deoarece am condus DNA în ultimii șapte ani și jumătate știu despre ce vorbesc și nu am nicio miză personală vizavi de problemă”, a explicat fostul șef DNA, care a continuat să explice că Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) ar trebui, de asemenea, să fie condusă de cineva cu o experiență relevantă, iar biroul Procurorului General de „oricine”.

Numirea la Biroul Procurorului General – 2006 – Laura Codruța Kovesi a fost cel mai tânăr Procuror general din istoria României. Ea este, de asemenea, singurul funcționar public care a deținut funcția de Procuror General pe durata întregului mandat.

Aparent, Kovesi a obținut postul de procuror șef la ICCJ, în fapt Curtea Supremă a României, prin legături politice și personale. Singura cale prin care poți obține acest post este prin numire directă a președintelui, numit Traian Băsescu. Deci ce l-a determinat pe Băsescu să o aleagă ca Procuror Șef al României pe această relativ tânără femeie (33 de ani la acea vreme) doar cu experiență limitată?

Motivul este acela că Kovesi a fost aleasă să devină Procuror General de Vasile Blaga, liderul PDL (fostul partid al lui Băsescu), deoarece Vasile Blaga este prieten apropiat cu tatăl lui Kovesi, Ioan Lascu, de asemenea, procuror. Kovesi a obținut, de asemenea, și sprijin de la fostul lider PDL Emil Boc. Emil Boc a petrecut un an la aceeași facultate de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai, ca și Kovesi.

Timp de mai mult de 30 de ani, Ioan Lascu a fost procuror șef în cadrul Biroului Procurorului atașat Tribunalului Mediaș, și colaborator apropiat al Securității și Miliției în era comunistă, și apoi a Poliței reformate.

Ioan Lascu a fost, de asemenea, un protector și beneficiar al industriei gazului, Mediașul fiind capitala gazului în România. Când Ioan Lascu s-a retras la pensie în primăvara lui 2010, a organizat o petrecere mare la un restaurant din Mediaș (Binder Bubi) în timpul căreia accesul în zonă a fost restricționat de către forțe majore ale Poliției, întrucât oaspeți de onoare erau Procurorul șef al României, Laura Codruța Kovesi, Ministrul de interne, Vasile Blaga, precum și – la acea vreme – directorul general al Societății Naționale Transgaz, Florin Muntean.

De asemenea, fostul președinte al PDL, Emil Boc, care a susținut nominalizarea lui Kovesi, a fost coleg de facultate cu Laura Codruța Kovesi la Facultatea de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj Napoca.

Promovarea lui Kovesi a fost o mare surpriză pentru colegii ei de facultate și de birou, întrucât ea nu era un student grozav sau un procuror eminent. Profilul bilanțului din anul anterior promovării sale (2005) ocupând doar locul 10 din 16. A surprins şi mai mult renominalizarea sa în septembrie 2009 ca procuror general de către preşedintele Traian Băsescu în timp ce Consiliul Superior al Magistraturii, instituţia supremă şi reprezentativă a magistraţilor din România, a respins clar renumirea sa, cu 5 voturi contra şi un vot pentru.

Renumirea în funcția de Procuror General – 2009 – Kovesi a fost renumită în septembrie 2009 ca Procuror General de către președintele Traian Băsescu, în timp ce Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM), instituția supremă și reprezentativă al sistemului judiciar din România, a respins renumirea ei cu un vot de 5 la 1.

Legea prevede că ministrul Justiției nominalizează un candidat iar președintele confirmă numirea în urma consultării cu CSM. La sfârșitul lui septembrie, ministrul Justiției a propus-o pe Laura Codruța Kovesi pentru un alt mandat ca Procuror General. CSM a intervievat-o pe Kovesi și l-a sfătuit pe președinte să nu o confirme. Pe 2 octombrie, președintele, neținând cont de opinia CSM, a renumit-o pe Kovesi ca Procuror General.

(Urmează link-uri care duc către articole din presă n. n. )

Acuzații serioase legate de intentarea proceselor în cazuri fabricate

Un exemplu relevant este cazul Alina Bica. Fostul Procuror Șef al DIICOT (Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism), Alina Bica, a acuzat-o pe Kovesi că a fabricat dosarul împotriva ei, având sprijinul Locotenentului general Florian Coldea, șef al serviciilor de informații române.

Bica a afirmat că în toamna lui 2012 a deschis un caz împotriva lui Sergiu Lascu, fratele lui Kovesi, care era director al Transgaz. La acea vreme, Bica a afirmat că nu știa că deschisese un caz împotriva fratelui lui Kovesi. Totuși, nu este greu de observat că motivul urmăririi lui Bica de către DNA este răzbunarea.

(Urmează link-uri n.n. )

Acuzații de obstrucționare a Justiției.

2009 – Foștii procurori șefi adjuncți ai DIICOT, Angela Ciurea și Ciprian Nastasiu, au acuzat-o pe Laura Codruța Kovesi că, folosindu-și autoritatea de procuror general, le-a cerut să întârzie dosarele legate de privatizările strategice.

De asemenea, media a remarcat că procurorul general a fost suspectat ca l-a delegat pe procurorul Valentin Horia Selaru – ce era omul ei de încredere ca consilier personal – să emită o decizie de a nu intenta proces în cazul ALRO.

Kovesi l-a adus pe acest procuror de la Serviciul Teritorial al DNA la Brașov la Biroul Procurorului atașat Înaltei Curți de Casație și Justiție, numindu-l ca consilier personal al procurorului general și l-a detașat la DIICOT pentru o perioadă de timp ca să dea NUP în dosarul Alro (unde erau menționate nume precum Elena Udrea, Theodor Stolojan, Atilla Verestoy etc).

2015 – Protejarea lui Vasile Blaga în dosarul Microsoft

Deși numele lui Vasile Blaga a fost menționat de repetate ori în denunțurile făcute de Dorin Cocoș și Gabriel Sandu legate de mita din dosarul Microsoft (referitor la finanțarea ilegală a campaniilor electorale ale PDL), Vasile Blaga nu a fost niciodată pus sub acuzare. În 2010, presa locală din Mediaș a scris despre cum Vasile Blaga a fost invitat la petrecerea de pensionare a lui Ioan Lașcu.

Dorin Cocoș și Dumitru Sandu au dat declarații extinse la DNA despre implicarea lui Vasile Blaga în oferirea de mită. Dorin Cocoș a spus: „Am depus 600.000 de euro în rate, la sediul PDL din Modrogan, în mod specific i-am trimis domnului Ivașcu la solicitarea domnului Vasile Blaga.

(Urmează link-uri n. n.)

2010 – Cazul Ilie Carabulea

Presa a scris de mai multe ori despre cazul în care a fost implicat Ilie Carabulea, un om de afaceri bogat din Sibiu, ce era, de asemenea, conectat cu Ioan Lascu, tatăl Laurei Codruța Kovesi. Lascu a fost interceptat spunându-i procurorului Florin Apostu să depună o petiție la Biroul lui Kovesi, pe atunci procuror general, pentru a cere promovarea unui recurs în interesul legii, recurs care era în favoarea companiei Atlassib, deținută de Ilie Carabulea. Carabulea a fost clasificat al 22-lea în top Forbes 2010, cu o avere estimată la 200 milioane euro.

Florin Apostu a fost condamnat la 5 ani de închisoare, Ilie Carabulea a fost condamnat la un an și jumătate de închisoare pentru dare de mită, dar nimic nu i s-a întâmplat Laurei Kovesi, deși, Daniel Morar – șef al DNA atunci – a vrut să o aresteze pe Kovesi, dar aparent i s-a interzis să o facă.

(Urmează link-uri n. n)

2012 – Scandaluri legate de plagiat

Grupul de Investigații Politice (GIP) condus de Mugur Ciuvică a susținut că lucrarea de doctorat al Procurorului General a fost un plagiat și că a depus documente care susțin acuzația la Ministrul Justiției, Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) și Consiliului de Atestare a Titlurilor Academice. Din fericire pentru Kovesi, Comisia specială de Etică a Ministrului Educației a decis că Kovesi nu a plagiat în teza ei.

Mai mult, jurnaliștii de la ZiuaNews au acuzat-o pe Laura Codruța Kovesi ca a plagiat pagini întregi din cărți de drept și articole despre religie în cartea la care este autoare „Arestarea preventiva – Aprecierea pericolului social pentru ordinea publica. Practica judiciara. Hotărîri CEDO”. Cartea, ce i-a avut ca autori alături de Kovesi pe consiliera ei Dana Titian și consultantul Daniela Frasie a apărut pe piață în 2009. Kovesi a copiat introducerea tezei din 2004 de la Facultatea de Drept din Moldova, simplu înlocuind cuvântul „Moldova” cu „România”. ZIUAnews a dezvăluit dovada unei a doua opere copiate de Kovesi, după cea a tezei ei de doctorat care, conform Grupului pentru Investigații Politice, este plagiat.

(Urmează link-uri n.n.)

2013 – Alegații legate de șantaj

Ciprian Nastasiu, fost procuror al DIICOT, a susținut în cartea sa „Prădarea României” că Laura Codruța Kovesi a fost șantajată de către serviciile de informații. La numirea sa ca Procuror General în octombrie 2006, președintele Traian Băsescu a fost informat că soțul ei (Eduard Kovesi) și tatăl ei (Ioan Lascu) au fost sub supraveghere informativă de către SRI (Serviciul Român de Informații). În 1995, SRI Sibiu a deschis un dosar de supraveghere informativă pentru Eduard Kovesi. Eduard Kovesi ar fi oferit date și informații de interes operațional către un ofițer de informații maghiar care este acum membru al parlamentului european pentru Ungaria.

Laura Codruța Kovesi a fost numită procuror general înlocuindu-l pe Ilie Botoș în octombrie 2006, în ciuda mărturiei prezentate de serviciile secrete legate de soțul și tatăl ei, cum că ar fi fost sub supraveghere informativă. Eduard Kovesi a fost urmărit de către SRI Sibiu încă din 1995. Eduard Kovesi a oferite date și informațiiunui ofițer de informații maghiar care este acum membru al parlamentului european pentru statul Ungar. În septembrie 2009, președintele Băsescu, după votul negativ dat de CSM, a numit-o din nou pe Laura Kovesi ca procuror general pentru următorii trei ani.

(Urmează link-uri n.n.)

Iunie 2014 – acuzații de luare de mită

Unul din cele mai violente atacuri țintite către Laura Codruța Kovesi a venit din partea lui Sandu Anghel, cunoscut drept Bercea Mondialul. De nicăieri, acesta a pus pe foc întregul sistem judiciar prin declarațiile sale, acuzând-o pe Kovesi că ar fi primit mită. După declarațiile sale, a urmat o investigație a Inspecției Judiciare. Rezultatele au arătat că recidivistul nu a putut aduce nicio dovadă care să arate că Procurorul Șef al DNA a primit mită. Totuși, imaginile difuzate de posturile TIV au arătat că Bercea Mondial a acuzat-o pe Laura Kovesi că ar fi luat 200.000$ prin intermediul șoferului.

Scandaluri familiare

Cum s-a afirmat anterior, tatăl lui Kovesi, Ioan Lascu, a fost un procuror de stat puternic din 1980 până în 2010, și a avut legături politice și economice dubioase dezvăluite de media.

Sergiu Lascu, fratele Laurei Kovesi, a obținut o avere impresionantă ca director adjunct al Tansgaz, compania națională de distribuție a gazului în România. Lunar era plătit cu 11.600 RON, are depozite de sute de mii de dolari, deține o vilă de 388 mp, și câștigă chiar și mai mulți bani din dobânzi și dividende. Pe lângă acestea, cum s-a menționat anterior, a fost investigat de către DIICOT.

Deși acum Kovesi este divorțată (din 2007), a hotărât în mod neobișnuit să păstrează numele maghiar al fostului soț ca și condiție de a fi de acord cu divorțul.

(Urmează link-uri n. n)

Critici dure

Radu Mazăre, fost primar al orașului Constanța, a pus la îndoială profesionalismul Laurei Kovesi. Afirmația a fost făcută la Curtea de Conturi unde fostul primar al Constanței a fost convocat cu privire la mai multe dosare de corupție pe numele său. „Doamna Kovesi, înainte de a da sugestii judecătorilor, ar trebui să ofere explicații legate de acuzațiile referitoare la fratele președintelui și la întârzierile din dosar, de ce a fost amânat pentru 2011”, a declarat fostul primar al Constanței, Radu Mazăre.

Un alt atac referitor la șefa DNA a venit din partea fondatorului și președintelui Partidului Conservator (PC), Dan Voiculescu. S-a întâmplat înainte ca acesta să fie condamnat la 10 ani de închisoare în dosarul ICA, soluționat în nouă luni, după amânări continue.

„Din poziția ei, procuroarei Kovesi îi este permis ca ea însăși să încalce legea. Ar trebui să fie o sancțiune care să ducă automat la forțarea doamnei Kovesi să se retragă din magistratură. Această isterie se bazează pe frenezia cuiva nebun, și mă refer aici la Băsescu Traian, de a mă vedea în închisoare”, a declarat Dan Voiculescu.

Fostul ministru al turismului și dezvoltării regionale, Elena Udrea, a petrecut aproape patru luni în arest în cazul dosarului Gala Bute. Și de fiecare dată când apare ocazia, aceasta o critică pe Laura Kovesi.

Fostul președinte Traian Băsescu de asemenea, a declarat că Florian Coldea, Codruța Kovesi și Livia Stanciu sunt „artizanii unei maniere împrăștiate de a face justiție, fără vreun respect pentru oameni care nu au fost condamnați”, adăugând că „aceștia vor să-și păstreze pozițiile pentru încă cinci mandate”.

 

Sursa: cristoiublog.ro