ion cristoiu 2Vineri, 29 august 2014, Traian Băsescu a prezentat în fața diplomaților români poziția României față de implicarea Rusiei de partea rebelilor în războiul din Estul Ucrainei:
„Apreciem că armata ucraineană se află în dificultate, şi o spun fără nicio reţinere. Dacă statele UE, statele NATO nu vor trece rapid la sprijinirea armatei ucrainene cu echipamentele necesare cu care să poată face faţă acţiunilor Federaţiei Ruse, şansele guvernului de la Kiev, ale puterii de la Kiev de a pune sub control estul Ucrainei devin iluzorii şi continuarea luptelor în estul Ucrainei riscă să se transforme într-un măcel la adresa armatei ucrainene. O spun fără ezitare, statele democratice trebuie să depăşească momentul declaraţiilor de bune intenţii. Cred că armata ucraineană s-a săturat de câte căşti şi câte arme neletale le-au fost trimise, este timpul, dacă vrem să ajutăm democraţia din Ucraina, dacă vrem să dăm o şansă poporului ucrainean să-şi continue drumul spre UE, trebuie să acţionăm la fel ca şi Federaţia Rusă, adică să punem la dispoziţia armatei ucrainene orice mijloace pot fi disponibilizate pentru a-i ajuta în această luptă care poate deveni inegală. (…).
Ca atare, poziţia mea în Consiliul European de mâine va fi îndreptată către sprijinul Ucrainei cu armament, cu care să poată face faţă agresiunii Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, agresiune materializată în aşa-numitul “război hibrid”, pentru că în ziua de azi Federaţia Rusă nu mai invadează, ci pur şi simplu, inventează oamenii verzi, inventează armament care nu se ştie de unde vine pentru separatişti, inventează orice se poate inventa pentru a destabiliza o ţară vecină cu noi, o ţară europeană, o ţară din estul Europei. Deci voi susţine ideea că statele Uniunii Europene, statele membre NATO trebuie să treacă la faza punerii la dispoziţie a mijloacelor militare necesare armatei ucrainene.”

Sîmbătă, 30 august 2014, Victor Ponta a participat la Consultările președintelui Franței cu șefii de Guvern de Stînga din Europa, în perspectiva Consiliului European. Întors la București, Victor Ponta a ținut o Conferință de presă extraordinară în care a prezentat ce-a zis el, în numele Guvernului României, la Paris, în legătură cu agravarea situației din Estul Ucrainei:
„În egală măsură însă, am precizat şi într-un fel am şi răspuns la anumite îngrijorări ridicate de partenerii noştri europeni, am spus foarte clar că în acest moment ideea unei intervenţii militare din partea României, din partea Europei, a NATO, este o chestiune care trebuie tratată cu foarte multă precauţie, în limbaj diplomatic, adică trebuie să ne gândim de zece ori înainte să vorbim, că interesul Europei şi al României este acela de a sprijini Ucraina, însă în acelaşi timp de a nu escalada conflictul şi că orice fel de declaraţii am fost întrebat şi am precizat acest lucru: orice fel de declaraţii făcute la Bucureşti despre sprijin şi intervenţii militare sunt declaraţii strict politice, atât timp cât nu au fost discutate niciodată nici în Parlamentul României, nici în CSAT, nici în altă instituţie. Am simţit nevoia să prezint foarte clar această poziţie a României şi din punctul acesta de vedere există, repet, la nivelul şefilor de guvern şi de stat cu care am discutat, există o poziţie unitară de sprijin pentru Ucraina, de condamnare a Federaţiei Ruse, dar, dar de foarte mare precauţie atunci când vine vorba despre sprijin militar.”

Cine știe să citească realizează că se află în fața unuia dintre cele mai grave momente postdecembriste:
Într-o chestiune crucială de politică externă a României, premierul și președintele prezintă partenerilor Occidentali două poziții net opuse, care se contrazic spectaculos. Din Declarația de presă a lui Victor Ponta aflăm că premierul, în numele Guvernului, a spus la Paris că poziția lui Traian Băsescu nu e poziția României. Mai mult, din Declarația (atenție, oficială, nu o vorbă aruncată într-un interviu!) lui Victor Ponta rezultă că poziția asumată de Traian Băsescu, tot în numele României, a fost primită prost de partenerii occidentali.

Se impun, firește, cîteva întrebări:

Inițiativa lui Traian Băsescu din dimineața zilei de vineri, semnalînd o schimbare spectaculoasă după Declarația de presă de joi seara, e urmarea unei schimbări persoanale sau urmarea unei sugestii venite de la americani. Dacă e așa, prin cele două voci – a președintelui și a premierului – vorbesc două forțe diferite – America și Uniunea Europeană.
La Consiliul European, care va fi poziția României, cea a Președinției sau cea a Guvernului?

 

Sursa: cristoiublog.ro

Comentariile sunt închise.