Luni, 9 mai 2016. În Discursul consacrat Zilei Europei, cu prilejul Recepţiei de la Cotroceni, Klaus Iohannis se referă şi la Scandalul Dezinfectanţilor din Sănătate:
„Sîntem într-un moment de criză majoră a sistemului sanitar, cu implicaţii serioase asupra vieţii românilor.
Problemele profunde ale acestui sistem nu se vor rezolva doar printr-o demisie sau prin măsuri punctuale, ci reclamă soluţii durabile, cu efecte concrete şi un plan pe termen lung. Avem obligaţia să identificăm, rapid, mijloace pentru a proteja oamenii care se tratează în spitalele din ţară. Sînt în permanentă comunicare cu prim-ministrul pe acest subiect. Ne aflăm într-un moment de cotitură. În sistemul sanitar lucrurile nu mai pot continua ca pînă acum. Nu există decît o singură direcţie de urmat pentru toate instituţiile responsabile: curăţirea sistemului sanitar. Trebuie să punem punct corupţiei, risipei banilor publici şi nepăsării”.
Ne aflăm exact la două săptămîni de la declanşarea unuia dintre cele mai mari scandaluri postdecembriste:
Cel produs de dezvăluirile potrivit cărora de ani întregi dezinfectanţii folosiţi de majoritatea spitalelor din România sînt falşi sau diluaţi.
Din Anchetele conduse de Cătălin Tolontan, dar şi din cele iniţiate după stîrnirea Scandalului de către alţi jurnalişti, rezultă un adevăr cutremurător:
Principala cauză a situaţiei criminale din spitalele româneşti în materie de dezinfectanţi constă în monopolul deţinut de firma Hexi Pharma.
Firmă care a scos profituri uriaşe din Afacerea dezinfectanţilor cu cîntec.
Ne aflăm, aşadar, în faţa uneia dintre cele mai mari cazuri de corupție din postdecembrism.
Deoarece măsluirea dezinfectanților afectează condiţiile de igienă din spitale, putem presupune că un număr mare de români au murit din cauza acestei Afaceri de corupție.
Putem spune însă cu siguranţă că ne aflăm în faţa Corupției care ucide.
Din acest punct de vedere e mai mult decît curios că Klaus Iohannis se referă doar la „Problemele profunde” ale sistemului de Sănătate, la măsurile care trebuie luate, fără a se referi o clipă la Afacerea de corupţie care a dus la Crima dezinfectanţilor.
E mai mult decît curios că nici pînă acum, în ultimele două săptămîni, Klaus Iohannis nu s-a referit la Corupţia care ucide în cazul Scandalului dezinfectanților.
Joi, 5 mai 2016, la o săptămînă de la declanșarea Scandalului, în condițiile în care el ține prima pagină a ziarelor și a devenit temă de toate talk shwo-urile din prime time, Klaus Iohannis susține o Declarație de presă de la Cotroceni în care se referă numai și numai la alegerile locale, mai precis la pe cine să voteze românii la Locale.
Unul dintre cele mai mari Scandaluri postdecembriste, cel care a provocat periculoasa criză de încredere în Sistemul de Sănătate, nu există pentru șeful statului. Și doar cu o jumătate de oră înainte de Declarația presă, purtătorul de cuvînt al Guvernului anunțase, într-o conferință de presă extraordinară, măsuri de excepție luate de premierul Dacian Cioloș.
Vineri, 6 mai 2016, în fine, Klaus Iohannis ia aminte la Scandal. El postează pe Facebook un text prin care Scandalul e redus la problemele cu care se confruntă Sistemul sanitar din cauza Crizei de încredere. Despre Afacerea de corupție nici un cuvînt: „Crizele repetate din sistemul sanitar dovedesc încă o dată ineficacitatea unor soluţii parţiale la problemele majore existente şi impun intervenţia fermă din partea celor responsabili. Aştept din partea Ministerului Sănătăţii o analiză exact şi un plan de măsuri de urgenţă cu privire la situaţia din domeniul sănătăţii, ca urmare a publicării listei cu spitalele în care au fost depistate probleme cu dezinfectanţii”.
Analizînd cele două intervenții publice ale lui Klaus Iohannis despre Scandalul dezinfectanților vom constata strădania sa crîncenă de a evita aspectele de corupție pentru a insista exclusiv pe aspectele ținînd de politica în domeniul Sănătății. Corupția, cea care chiar a ucis prin Afacerea dezinfectanților, nu există pentru Klaus Iohannis.
Cu şase luni mai înainte, în cazul Tragediei de la Colectiv, altfel proceda Klaus Iohannis.
Tragedia fusese posibilă pe fondul acțiunii în realitatea bucureșteană a românescului Merge și așa.
Corupția dacă a existat în acest caz a luat forma spăgilor date de patroni unor pompieri și neglijenței celor de la primăria de sector.
Cu toate acestea, Klaus Iohannis vede cauzele Tragediei în Corupție, Corupția care ucide.
Duminică, 1 noiembrie 2015, el postează pe site-ul Administrației prezidențiale, pentru a-i conferi valoare de mesaj oficial, un filmuleţ cu un discurs din care cităm:
„În aceste momente avem datoria să învăţăm o lecţie, din păcate plătită cu atîtea vieţi, cu atîta suferinţă. Nu mai avem voie să tolerăm incompetenţa unor autorităţi, ineficienţa unor instituţii, nu mai putem lăsa corupţia să se întindă pînă ucide.”
Repet, în cazul Colectiv nu întîlnim o afacere de Corupție în genul celei care și-a spus cuvîntul în alte situații – Microsoft, ANRP și mai ales Dezinfectanții măsluiți, afacere de tip mafiot, cu complicități la cel mai înalt nivel.
De ce manipulează Klaus Iohannis astfel realitățile încît să facă din Tragedia de la Colectiv un exemplu tipic de Corupție care ucide?
Pentru că avea interesul să manipuleze realitățile insistînd pe Corupția care ucide acolo unde era cel mult cazul de mica ciupeală.
Interesul consta în folosirea Tragediei pentru a debarca Guvernul Victor Ponta și a-l înlocui cu Guvernul său personal.
Forțarea lui Victor Ponta de a demisiona presupunea acuzarea Guvernului de Tragedia de la Colectiv ca patron al Corupției care ucide.
Sub acest semn, pe 3 noiembrie 2015, seara, ies în stradă mii de tineri, mobilizați nici azi nu se știe de cine, pentru a cere demisia lui Victor Ponta.
Sîmbătă, 31 octombrie 2015, Parchetul General începe o anchetă in rem.
Pe 2 noiembrie 2015 ea devine anchetă îndreptată împotriva acționarilor.
Pe 4 noiembrie 2015, DNA anunță c-a descoperit în cazul Colectiv o Afacere de corupție și, prin urmare, a declanșat propria anchetă. Declara pe 4 noiembrie 2016 Marius Iacob, procuror adjunct-şef a DNA:
„Rezultă că sînt indicii cu privire la comiterea unor fapte de corupţie în legătură cu circumstanţele în care s-au emis autorizaţiile de funcţionare ale clubului Colectiv. Într-o primă fază rezultă că sînt vizaţi funcţionari din cadrul primăriei, inclusiv primarul sectorului 4”.
Asupra fostului primar al sectorului 4 DNA se năpustește cu întreg arsenalul din dotare: reținere, propunere de arestare preventivă, terfelire prin presa Binomului. Judecătorii resping pe bandă rulantă încercările DNA de a-l face pe un primar eventual neglijent un prototip al Corupției care ucide.
De ce s-a scremut DNA să fabrice un caz de corupție în Tragedia de la Colectiv?
Cum de ce?
Nu spusese Tovarășul de la Cotroceni că e vorba de Corupția care ucide?
Și dacă a zis Tovarășul asta, ce altceva putea să facă Codruța Kovesi pe post de Pristanda cu sutien decît să se dea peste cap pentru a fabrica un Dosar de corupție.
Comparînd cele două momente – cel din prima parte a lui noiembrie 2015 și cel din prima parte a lui mai 2016 – vom constata o colosală diferență de atitudine a lui Klaus Iohannis. În cazul Tragediei de la Colectiv el insistă pe Corupția care ucide, deși nici vorbă de Corupție, în timp ce în cazul Scandalului dezinfectanților corupția nu există.
La fel procedează și DNA.
În cazul Tragediei de la Colectiv se grăbește să-l rețină pe Piedone, sub semnul Corupției care ucide, deși nu era vorba decît de cel mult de neglijență, în timp ce în cazul Dezinfectanților, unde e vorba de Corupție de tip mafiot, Pharma nu s-a deschis nici măcar dosar in rem.
Cînd e vorba de Corupția care ucide pentru Klaus Iohannis și pentru DNA?
Cînd sunt interese precise să fie Corupție care ucide.
Sursa: cristoiublog.ro
