Ion Cristoiu părăseşte EVZ după mai multe încercări eşuate de a discuta cu actuala conducere a ziarului. În absenţa unui dialog între părţi, anunţul a fost făcut pe blogul personal al gazetarului, care le reproşează colegilor din conducere că nu au luat în seamă dorinţa sa de a se retrage din funcţia de director onorific al ziarului: „Dat fiind că n-am nici un canal de comunicare cu actuala conducere a Evz, folosesc această cale pentru a anunţa: Cererea mea de a fi scos din funcţia de director onorific”.
Ion Cristoiu spune că a fost nemulţumit în mai multe rânduri de campaniile în care EVZ s-a lansat servind scopurile politice ale unui partid şi că nu a dorit şi nici nu doreşte ca numele său să gireze, din poziţia de director onorific, „deraierea de la normele profesionale” şi implicarea cotidianului în „interese politice străvezii”.
„N-am nimic împotrivă să duceți orice campanie vreți. Cu o condiție: Să mă scoateți din funcția de director onorific. Cîtă vreme scrie pe frontispiciu Ion Cristoiu – director onorific, orice campanie angajează și numele meu. Și sunt prea bătrîn ca să-mi stric imaginea doar de dragul vostru, chiar dacă-mi sunteți simpatici”, explică jurnalistul.
Mai mult decât atât, Ion Cristoiu consideră că în prezent actuala conducere a Evenimentului zilei serveşte „nişte interese” şi nu doreşte să fie „luat de prost”.
„După ani de scris zilnic la Evz, întîlnesc cititori ai ziarului care-mi reproşează lucrurile tipărite în ziar sau publicate on-line ca fiind cu acceptul meu.
Era – se înţelege, o condiţie de bun-simţ.
Una e să fiu colaborator și alta e să fiu director onorific.
Nu puteam gira cu numele meu ceea ce eu consideram deraieri ale ziarului de la deontologie.
Condiţia asta avea însă un subtext generat de realităţile lui 2016.
Intuiam – şi nu m-am înşelat, că va fi un an cumplit pentru presă.
Cumplit, pentru că presa va fi folosită pe scară largă în bătăliile politice mafiote, definitorii pentru acest an electoral de răscruce.
Pe cristoiublog.ro apar numai lucruri scrise de mine.
E un spaţiu pe care-l ţin sub control.
În cazul unui ziar, era riscul folosirii lui ca instrument într-o Diversiune politico-mafiotă.
Automat, giram folosirea ziarului.
Cititorii acestui blog ştiu părerea mea despre Legea defăimării.
A fost o tentativă comică a lui Liviu Dragnea de a fi european cu orice preţ.
PNL, care şi-a făcut deja tema de campanie pentru 2014 – PSD – partid antidemocratic, partid comunist, a speculat prostia lui Liviu Dragnea, declanşînd o campanie furibundă pentru a face din Legea defăimării o tentativă de sugrumare a libertăţii presei.
Obiectivul mi-era limpede.
Se urmărea ca PSD să treacă drept un partid comunist, nereformat, un partid care-și apără corupții vîrînd pumnul în gura presei.
Miercuri, 10 februarie 2016, citesc pe site-ul Evenimentului că ziarul a declanşat o campanie de răsunătoare împotriva Legii defăimării, cuprinzînd articole împotriva Legii şi o petiţie on-line, pe care cititorii erau invitaţi s-o semneze.
Mai mult, ziarul vorbea în termeni bombastici de mii de oameni în stradă.
Mi-am făcut cruce.
Site-uri considerate anti-PSD prin naștere au adoptat o poziție prudentă față de inițiativa lui Liviu Dragnea, intuind ca și mine c-a fost o tentativă nătîngă a președintelui PSD de a dovedi că PSD nu mai e comunist.
Dintre toate site-urile și ziarele, Evenimentul zilei, ziarul la care eu eram trecut director onorific și ziarul cu pretenții de echidistanță, se angaja într-o campanie de militantism politic împotriva unui partid, făcînd jocurile unui alt partid.
E greu de spus cît de tare urăsc implicarea presei în campanii de militantism bolşevic împotriva unui politician, a unui partid, gen: Semnaţi petiţia on-line! Ieşiţi în stradă! Să dăm jos Guvernul!
Da, presa se poate angaja în campanii. Acestea trebuie să fie însă ale societății civile și nu ale partidelor politice.
Presa trebuie să fie echidistantă în bătălia politică.
Păi, cum să mai fie presa echidistantă, cîtă vreme își asumă campanii electorale ale unui competitor politic?
Pentru prima dată de cînd sînt director onorific i-am sunat pe cei care-i ţin locul lui Dan Andronic, foştii mei elevi din Şcoala Evenimentului zilei.
Le-am spus că tot ceea ce fac în chestiunea Liviu Dragnea e o deraiere de la normele profesiei de jurnalist.
Oricît de tare l-ai antipatiza pe Liviu Dragnea nu poți duce o campanie furibundă prin care-l acuzi de un lucru pe care nu l-a făcut.
Le-am explicat că Evenimentul zilei devine astfel fără să vrea instrumentul de presă al Diversiunii puse la cale de PNL.
Le-am spus că e singurul ziar care s-a aruncat în campania asta fără a-i calcula riscurile.
Mi s-a bălmăjit ceva că n-au ştiut, că aşa au crezut că-i bine.
Telefonasem ca să cer scoaterea mea din funcția de director onorific. N-am nimic împotrivă să duceți orice campanie vreți.
Cu o condiție:
Să mă scoateți din funcția de director onorific.
Cîtă vreme scrie pe frontispiciu Ion Cristoiu – director onorific, orice campanie angajează și numele meu.
Și sunt prea bătrîn ca să-mi stric imaginea doar de dragul vostru, chiar dacă-mi sunteți simpatici.
Am renunţat însă după ce discuţia m-a lăsat să înţeleg că aveam dreptate şi că, pe viitor, în astfel de împrejurări, mă vor întreba și pe mine.
Fie şi pentru că sînt mult mai bătrîn decît ei în materie de folosire a presei de către politicieni pentru interesele lor mafiote.
Spre uluirea mea, Evenimentul zilei nu numai că n-a renunţat la campanie, dar mai mult, de miercuri încoace, a exacerbat-o.
Am mai sunat o dată vineri, crezînd că foştii mei colegi n-au înţeles despre ce-i vorba:
Că nu pot gira cu numele meu o campanie de presă pe care eu, cel puţin, o consider o deraiere de la normele profesionale, care cer echidistanță față de partidele în confruntare.
Iar mi s-a bălmăjit ceva.
Sîmbătă, accesînd site-ul, dau peste două surprize:
1. Campania a luat proporţii urieşeşti.
2. Distinsei Carmen Iohannis, soţia lui Klaus Iohannis i se fac nişte greţoase masaje cu limba de către Evenimentul zilei.
Şi atunci am înţeles:
Băieţii ăştia de la Evenimentul zilei au nişte interese.
E treaba lor ce interese au.
Doar să nu mă ia pe mine de prost.
Prostul care le girează cu numele punerea ziarului în slujba unor interese politice străvezii.
Dat fiind că n-am nici un canal de comunicare cu actuala conducere a Evz, folosesc această cale pentru a anunţa:
Cererea mea de a fi scos din funcţia de director onorific”, a explicat Ion Cristoiu pe blog.
Citiţi AICI textul integral publicat de Ion Cristoiu pe blog