Potrivit Constituției, președintele României nu e membru CSM.
Prin urmare, participarea sa la ședințele CSM dă curs nevoii de a transmite un mesaj Justiției și, mai ales, opiniei publice despre cum vede el Justiția în cadrul societății de la un moment dat.
Plecînd de la premisa că Justiția are nevoie de un semnal că președintele o va sprijini în lupta împotriva corupției, considerată de interes național, Traian Băsescu s-a deplasat la ședințele CSM, timp de 10 ani, pentru a pune și repune pe tapet misiunea istorică a Justiției în lupta împotriva marii corupțiii.
Traian Băsescu a socotit că adversarii de moarte ai Justiției independente sunt politicienii corupți.
Presiunea politicului asupra Justiției a început în clipa cînd Justiția a îndrăznit să-i înhațe pe politicienii corupți de la înalt nivel.
Tot sub semnul unei realități postdecembriste – timorarea Justiției de către ștabii politici – Traian Băsescu a încurajat Justiția să-și arate mușchii.
De cealaltă parte a baricadei – dinspre PSD mai întîi și dinspre USL, mai apoi – poziția față de implicarea Justiției în lupta împotriva Corupției a fost net diferită de cea a lui Traian Băsescu. Victor Ponta, liderii USL, angajații posturilor de casă ale USL – Antena 3 și România Tv – au denunțat ceea ce ei au numit abuzurile comise de Justiție în lupta împotriva corupției, cum ar fi practica scurgerilor în presă a unor stenograme din dosare, încălcarea drepturilor omului de către procurori și judecători, dar mai ales transformarea Justiției într-o supraputere în România de azi. Mihai Gâdea și ceilalți servitori ai lui Dan Voiculescu au dus campanii menite a demonstra că Justiția din România comite abuzuri pe bandă rulantă. La aceste campanii au contribuit din plin, dînd din gură ritmic, nu numai acele resturi ale zilei numite Pavel Abraham, Lucia Bolcaș, Mugur Ciuvică, dar și lideri ai USL.
E mai mult decît semnificativ că liderii USL și posturile de propagandă ale USL au evitat să invoce misiunea istorică a Justiției în lupta împotriva corupției.
Deși – repet – nu era obligat, Klaus Iohannis a ținut să participe ca președinte al României la ședința CSM.
Nu pentru a se familiariza cu noua postură – de prezident al ședințelor CSM – ci pentru a da un mesaj Justiției, dar mai ales românilor, despre locul și rolul Justiției în perioada actuală.
Punctul forte al Mesajului, pentru care, de fapt, Klaus Iohannis a ținut să participe și să citească un discurs, e acest pasaj plin de avertismente la adresa Justiției:
„Consider important de subliniat faptul ca Justitia este una din cele trei puteri ale statului, nu o supraputere. Justitia trebuie exercitata cu demnitate, respect si sobrietate, nu etalata sub aspect de exotism mediatic. In acelasi timp, Justitia se face cu respectarea tuturor drepturilor si libertatilor civile, inclusiv a prezumtiei de nevinovatie si a dreptului la imagine. Din acest punct de vedere, este de dorit ca CSM-ul si Inspectia Judiciara sa ia atitudine, potrivit atributiilor legale, la modul cel mai serios ori de cate ori apar scurgeri nepermise de informatii in presa, din dosarele penale aflate in curs de instrumentare. De asemenea, este fundamental ca mijloacele de investigare sa fie folosite in conditii de deplina concordanta cu Constitutia si cu reglementarile internationale si doar sub controlul unui magistrat judecator. Astfel, este esential ca magistratii judecatori si procurori sa exercite un control efectiv asupra proportionalitatii, legalitatii si utilitatii tuturor masurilor procesuale. Aici nu e vorba de a apara inculpatii si faptele lor de ochii opiniei publice, ci de exercitarea cu decenta a actului de justitie, de apararea principiilor care stau la baza oricarei societati democratice.”
Jurnaliștii radicali față de Corupție au sesizat și criticat din acest pasaj doar atacul lui Klaus Iohannis la adresa scurgerilor din dosare, toți invocînd inițiativa de tristă amintire a unui lider PSD.
Nimeni n-a observat însă că pentru prima oară în discursul unui președinte la CSM a dispărut invocarea rolului istoric pe care îl are Justiția în lupta împotriva corupției.
Nimeni n-a observat însă că președintele prea mult ales a reluat, apelînd la abstracțiunile limbajului de lemn, toate criticile aduse de liderii USL, în frunte cu Victor Ponta, la adresa felului în care Justiția luptă împotriva corupției.
De aceea, unii vor fi fost surprinși de aplauzele care au răsunat marți, de dimineață pînă seara, în studiourile Antenei 3.
Deși n-a fost prezent în viu la Sinteza zilei, Klaus Iohannis l-a aprobat pe Mihai Gâdea în predicile acestuia împotriva Justiției.
În disprețul oricărei norme democratice, Klaus Iohannis nu catadicsește să informeze opinia publică din România despre conținutul întîlnirilor sale de pînă acum cu Victor Ponta.
În condițiile acestei secretoșenii, nemaintîlnite în România de la Gheorghiu Dej încoace (Nicolae Ceaușescu practica fie și o minimă transparență), mulți s-au întrebat ce-au făcut cei doi la întîlnirile de pînă acum.
Avem acum răspunsul:
Victor Ponta i-a scris lui Klaus Iohannis discursul de la CSM!
sursa cristoiublog.ro