SRI trebuia să aibă sîmbătă ședința de bilanț privind activitatea pe 2015, cînd s-au împlinit 26 de ani de la înființarea Serviciului.
Ședința s-a ținut însă marți, 29 martie 2016.
Din simplul motiv că pentru Klaus Iohannis, de confesiune lutherană, sîmbătă a fost sîmbăta Mare. Desigur, Klaus Iohannis nu e nea Gigel de la Sculărie, cel care nu ți-ar munci în Sîmbăta Mare nici dacă l-ai plăti în aur pentru asta. Klaus Iohannis e președintele României. În această postură, Klaus Iohannis costă destul de mult statul român, mai ales că, de cînd a fost suit în jilțul de la Cotroceni, n-a lăsat o picătură de privilegiu material nestoarsă: voiaje în străinătate pentru ca Răvășitoarea să-și arate garderoba, vilă de lux renovată astfel încît el să joace tenis sărind direct din patul conjugal, Mercedes cu scaun care-i face masaj din mers și-i spune la ureche ce președinte mare e, sistem de irigații în Parcul pe cale de a fi un nou Versailles, flotilă prezidențială. În aceste condiții, în care Țara, prin intermediul Întîiului Său Servitor, premierul Dacian Cioloș, îi dă tot ce-i dorește inimioara, s-ar cuveni ca și el să dea țării măcar o clipă din timpul său liber. Nu văd de ce n-ar fi participat la Bilanțul SRI în Sîmbăta Mare. Nu văd de ce n-a participat luni, a doua zi de Paști. E o întrebare pe care ne-o punem cu atît mai mult cu cît peste vreo lună vine Paștele Ortodox. Am înțeles că Klaus Iohannis îl ține și pe acesta. Deci și peste o lună își va lua concediu de Paști. În România sînt și ale mari sărbători religioase. Klaus Iohannis le-ar putea ține pe toate. Și Ramadanul și Paștele Evreiesc, ba chiar și Anul nou Chinezesc. Trai, neneacă, pe banii Țării!
În fine, a trecut și Paștele lui Klaus Iohannis și a avut loc, în fine, Bilanțul SRI.
Din cîte se știe SRI se confruntă în prezent cu marea problemă a măsurilor legislative care să-i asigure – zic lucrătorii, de la cei de rînd pînă la conducere – instrumentele legale pentru a lupta împotriva terorismului.
Sînt sigur că lucrătorii SRI au așteptat cu nerăbdare să treacă Paștele bugetarului Klaus Iohannis pentru a vedea, din Discursul ținut la Bilanț, ce va face președintele pentru promovarea Legilor de care SRI zice că are nevoie ca de aer.
Am citit Discursul lui Klaus Iohannis și cu ochii unui lucrător SRI, ai celui care știe că la Bilanț a participat exact demnitarul de la care SRI poate aștepta o mînă de ajutor.
Ce a zis Klaus Iohannis despre Legile pentru care SRI se bate pe viață și pe moarte?
„Am vorbit și despre restanțele pe care le avem în materie de legislație. Mă refer aici atît la reluarea discuției cu privire la legislația din domeniul securității cibernetice, cît și la ansamblul reglementărilor în domeniul securității naționale. Absența unei legislații coerente, unitare și actualizate în materie de securitate națională rămîne o temă sensibilă. Avem nevoie de o reformă legislativă, care necesită timp, dezbatere și coordonare, dar nu mai poate întîrzia.”
Citind aceste rînduri, singurele dedicate legislației în domeniul securității naționale am avut impresia – vorba lui Arghezi, că mă aflu la Moară la Tîrța-Pîrța/Unde se macină Tărîța. Tărîța limbajului de lemn, a blestematului limbaj de lemn de pe vremuri, cu care-și băteau capul să-l înțeleagă pe vremea lui Leonid Brejnev cei care se numeau kremlinologi.
SRI strigă pe toate drumurile că are nevoie de o legislație urgentă pentru a-și putea desfășura activitatea de prevenire a terorismului, altfel nu garantează că la noi nu se va întîmpla ceva.
La strigătul SRI au sărit premierul, liderii politici, șeful Comisiei Parlamentare, ziariștii, ba chiar și un ONG.
Cum răspunde șeful Statului, cel care răspunde prin prerogativele constituționale de securitatea națională?
Că rămîne o „temă sensibilă”. Nu ne-a spus că o urmărește cu atenție, dar ne-a lăsat să înțelegem că așa e.
Cît despre reforma legislativă, aceasta „necesită timp, dezbatere și coordonare, dar nu mai poate întîrzia”.
La această formulare, inteligența omul normal se clatină ca la vederea unei extraterestre goală pușcă.
Cum adică reforma necesită timp, dar nu mai poate întîrzia?
Păi, dacă necesită timp, înseamnă că va întîrzia.
De la șeful statului, dacă aș fi fost lucrător SRI care a așteptat nerăbdător ca președintele să-şi facă Paștele, aș fi vrut ceva concret, ceva gen, voi convoca partidele parlamentare la Cotroceni și nu numai ele, dar și societatea civilă, pentru a discuta ce se poate face ca reforma legislativă în domeniul Securității naționale să aibă loc neîntîrziat.
Nici vorbă de ceva concret în această privință, cum nici vorbă de ceva concret în tot Discursul, plin de la un capăt la altul de generalități plutitoare, de cuvinte convenționale.
Și cînd te gîndești că spre deosebire de noi, ortodocşii, Klaus Iohannis era marți după trei zile de odihnă.
Dacă după trei zile de odihnă nu poate spune nimic, ce să mai zicem de momentele în care va trebui să vorbească după trei zile de program?
Dacă aș privi Discursul cu ochii unui lucrător SRI aș fi tare dezamăgit.
Cum eu îl privesc cu ochii analistului care știe cum a ajuns Klaus Iohannis, Discursul m-a făcut fericit.
Așa le trebuie celor de la SRI!
Nu l-au pus ei președinte pe Klaus Iohannis?
Să se spele pe cap cu el!
Sursa: cristoiublog.ro
