Citesc, recunosc, cu un oarecare amuzament reacțiile isterice ale unor colegi de breaslă la ultimele ieșiri publice ale președintelui Iohannis.
Pe de o parte, amuzamentul vine din detașarea pe care mi-a oferit-o petrecerea sărbătorilor de iarnă departe de zbaterile media. Pe de altă parte, spun cu amuzament din îngăduință față de cei care se așteptau ca Iohannis să fie un fel de Băsescu la pătrat. Chestiune de percepție (greșită) a realității/ realităților…
Scriam, într-un editorial pentru Paginadepolitică.ro, între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale de anul trecut, despre „cei care ar vrea să vadă în Iohannis un Batman călare pe batmobil, care vine să salveze un Gotham City întunecat, strivit sub talpa grea a corupției. Nu, Iohannis nu e Batman! Și nu va fi niciodată” și despre faptul că „Iohannis va fi votat sau nu pentru ceea ce este sau nu este el, nu pentru ce ne-am dori noi să fie”…
De fapt, aici este problema: mulți dintre cei care au sărit în special în ultimele două zile la beregata lui Klaus Iohannis nu atacă un om, ci o proiecție. O proiecție a dorințelor lor, a aspirațiilor, chiar a frustrărilor unora dintre ei. Atacă o proiecție a unui Klaus Iohannis care ar trebui să fie orice altceva decât… Klaus Iohannis.
Unii au văzut – sau au vrut să vadă – în Klaus Iohannis un fel de păpușă rusească, Matrioșka, dinlăuntrul căreia să iasă alte și alte păpuși: Traian Băsescu, Elena Udrea sau Monica Macovei.
Iohannis nu e niciunul dintre personajele de mai sus. E bine, e rău? Vom vedea. E prea devreme să ne pronunțăm. E Klaus Iohannis, tot precum o Matrioșkă, „gol de conținut” – cum spun unii? E „plin”, dar cu un alt conținut decât s-au așteptat mulți? E, iar, mult prea devreme să dăm un verdict.
N-o să mă antrenez aici în despicarea firului discursului prezidențial în patru. Au făcut-o suficient mulți colegi de breaslă și risc nu numai să fiu plictisitor, ci și să mă plictisesc eu însumi. Dacă doriți să intrați în amănunte, să citiți argumente pro și contra, v-aș recomanda pentru astăzi trei texte: cel al lui Dan Andronic, din Evenimentul zilei, cel al lui Dan Ionescu, din Adevărul, și comentariul lui Ion Cristoiu, de pe blogul personal. Lectură plăcută.
sursa reportervirtual.ro
Comentariile sunt închise.