Președintele Klaus Iohannis a subliniat, luni, la lansarea Dezbaterii Naționale privind Educația și Cercetarea din România pentru perioada 2016-2017, că reforma educației trebuie corelată cu piața muncii. Astfel, șeful statului a precizat că numărul mare de copii care nu promovează examenul de Bacalaureat reprezintă un „adevărat risc la adresa securității naționale”, transmite Digi24.
„O reformă ancorată în realitate presupune și o educație corelată cu piața muncii. Una dintre provocările care trebuie să ne dea tuturor de gândit este numărul foarte mare de copii care abandonează şcoala la trecerea de la gimnaziu la liceu sau care nu promovează examenul de Bacalaureat. România nu îşi poate permite ca un procent important din populaţia activă să nu deţină niciun document care să permită inserţia pe piaţa muncii şi, prin urmare, un trai decent şi un rol activ în societate. Această stare de fapt reprezintă un adevărat risc la adresa securităţii naţionale. Să ai câteva sute de mii de tineri fără diplomă de bacalaureat și, aș spune, cu șanse aproape zero pe piața muncii, este o mare problemă socială, pe care trebuie să o conștientizăm în toată gravitatea ei”, a declarat președintele Klaus Iohannis.
Șeful statului a subliniat că reforma educației trebuie să fie mai mult decât un slogan din campania electorală și a promis că se va implica activ în aducerea la masa dialogului pe toți cei interesați de educația și cercetarea din România.
„Sunt necesare, cred, mai multe condiții. În primul rând, pentru a produce rezultate este nevoie de timp. Dacă ne dorim o reformă durabilă, nu doar experiment după experiment, de la an la an și de la ministru la ministru, atunci avem nevoie de o dezbatere premergătoare așezată, de un acord larg și de un angajament pe termen lung. O a doua condiție este să știm ce vrem de la o asemenea reformă. Cu alte cuvinte, să stabilim niște obiective de principiu, clare. Altfel, riscăm să vorbim la nesfârșit despre câte ore trebuie mutate de la o materie la alta sau ce manual este adecvat. O altă condiție pe care o consider necesară pentru o reformă de substanță este fundamentarea ei pe valori.
