Președintele ales Klaus Iohannis conduce în clasamentul încrederii în personalități cu o urcare spectaculoasă la 60% încredere multă și foarte multă (comparativ cu 35,2% la măsurătoarea din octombrie), arată un barometru realizat de Inscop la comanda ziarului Adevărul. Pe locul al doilea se află guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cu 45,7%, (42,6% în octombrie). Premierul Victor Ponta ocupă locul al treilea, însă cu o prăbușire spectaculoasă la 26,1% încredere multă și foarte multă (comparativ cu 38,7% pe datele culese la începutul lunii octombrie). În privința optiunilor de vot pentru partide, pe primul loc se situează PNL (PNL-PDL) cu 41,7% (față de 31,8% în octombrie), urmat de Alianța PSD-UNPR-PC cu 38,8% (față de 41,9% în octombrie).
In ceea ce priveste increderea in personalitati, Sorin Oprescu se situeaza pe pozitia a patra cu 23% incredere multa si foarte multa (27,3% in octombrie). Primarul Capitalei este urmat de Calin Popescu Tariceanu cu 22,5% (comparativ cu 30,7% in octombrie).Traian Basescu este cotat cu 20,7% incredere (comparativ cu 17,3% in octombrie). Clasamentul increderii in personalitati este completat de George Maior cu 19% (21% in octombrie), Mircea Geoana 18,2% (24,4% in octombrie), Mihai Razvan Ungureanu cu 17,8% (16,5% in octombrie), Catalin Predoiu cu 15,7% (comparativ cu 12,2% in octombrie) Monica Macovei cu 15,6% (14,2% in octombrie), Crin Antonescu cu 14,3% (12,5% in octombrie), Vasile Blaga cu 12,5% (8,8% in octombrie), Ludovic Orban cu 11,6%, Emil Boc cu 11,3% (9,7% in octombrie), Ion Iliescu cu 10,8% (16,5% in octombrie), Theodor Stolojan cu 10,4% (13,3% in octombrie), Elena Udrea cu 10,4% (14% in octombrie), Liviu Dragnea cu 9,7% (15,6% in octombrie), Dan Diaconescu cu 7,9% (6,4% in octombrie), Laszlo Tokes cu 5,3% (3,2% in octombrie), Kelemen Hunor cu 4,8% (7,1% in octombrie).
Daca duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare, asocierea PNL-PDL ar obtine 41,7% din voturi ￢ dintre cei care exprima o optiune de vot clara (31,8% in octombrie). Urmeaza Alianta PSD-UNPR-PC cu 38,8% (41,9% in octombrie), Partidul Miscarea Populara cu 5,6% (6,4% in octombrie) si UDMR cu 5,1% (5,3% in octombrie). Partidul Liberal Reformator este cotat cu 3,3% (4,7% in octombrie), Partidul Poporului Dan Diaconescu cu 2,3% (3,9% in octombrie), Partidul Romania Mare cu 1,2% (2,8% in octombrie), PNTCD cu 0,6% (fata de 0,9% in octombrie) Alt partid 1,4%. Procentele se raporteaza la totalul celor care au exprimat o optiune de vot. Raportat la totalul populatiei intervievate, 16,1% nu sunt hotarati, 4,7% nu merg la vot, iar 3,7% nu stiu sau nu raspund la intrebare.
Remus Stefureac, politolog si director INSCOP, a explicat ca „Alegerile prezidentiale au avut un impact puternic asupra clasamentului increderii in personalitatile publice atat din punctul de vedere al ordinii, cat si al procentelor de incredere de care se bucura personalitatile masurate. Majoritatea actorilor politici masurati cunosc un recul de credibilitate. Practic, romanii il recompenseaza pe Klaus Iohannis si sanctioneaza restul oamenilor politici (cu mici exceptii ale unor lideri care inregistreaza cresteri foarte usoare). Datele privind increderea in personalitati trebuie analizate cu retinere, tinand cont de contextul emotional rezultat dupa alegeri. Ramane de vazut daca scorurile actuale vor fi confirmate in sondajele din ianuarie-februarie. Pana atunci poza de moment reprezinta rezultatul incarcaturii emotionale intense de la nivelul opiniei publice, care evalueaza actorii politici cu o grila mai severa, posibil conjuncturala, inclusiv in contextul discursului public legat de improspatarea clasei politice.”
„La fel ca si in cazul increderii in personalitatile publice, intentia de vot pentru partide masurata la doua saptamani dupa incheierea alegerilor prezidentiale trebuie analizata in contextul emotional post-electoral. PNL-PDL beneficiaza de perioada de gratie specifica oricarei organizatii politice care obtine direct sau indirect, printr-un candidat prezidential, un succes electoral semnificativ. Ramane de vazut in urma cercetarilor din lunile urmatoare daca avansul PNL-PDL este unul conjunctural sau unul consistent pe termen mai lung. Gestiunea problemelor interne sau de alta natura, managementul resurselor umane mai ales in cazul unor persoanlitati ale celor doua partide cu certe probleme de imagine si reputatie vor avea un impact asupra scorului electoral viitor al liberalilor. In ceea ce priveste Alianta PSD-UNPR-PC, desi a suferit un esec electoral, isi pastreaza un nivel ridicat de sustinere, in marja scorului pe care il avea inainte de alegerile prezidentiale, lucru care ii permite sa joace in continuare un rol politic major in lunile care urmeaza. Si in cazul PSD, modul in care vor gestiona problemele interne, vulnerabilitatile certe de imagine ale unor personalitati sau felul in care vor depasi testele finalului de an – noul buget si restructurarea guvernului – isi vor pune amprenta asupra sustinerii electorale a aliantei si a PSD in mod special. Ca o concluzie generala, remarcam si o premiera: primele doua clasate aduna impreuna putin peste 80%, lucru care apropie Romania mai degraba de situatia unei tari cu sistem bipartid, care are avantajul unor guvernari mai stabile pe termen lung si mai coerente din punct de vedere al politicilor publice”, a mai precizat Remus Stefureac.
Precizare metodologica: in chestionar a fost utilizata formularea PNL ￢ PDL pentru identificarea noului PNL in conditiile in care brandul PNL inca nu este suficient de bine consolidat pentru a indica uniunea celor doua partide.
„Barometrul INSCOP – ADEVARUL despre Romania” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevarul in perioada 27 noiembrie – 2 decembrie 2014. Volumul esantionului a fost de 1076 persoane si este reprezentativ pentru populatia Romaniei de 18 ani si peste 18 ani. Eroarea maxima admisa a datelor este de ￂ 3%, la un grad de incredere de 95%. Metoda folosita a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondentilor.
sursa hotnews.ro
