Pe 19 septembrie 2013, jurnalistul Ovidiu Vanghele publica pe investigatiimedia.ro o ancheta exceptionala pe care o puteti citi mai jos. Din pacate, abia azi, cind Huffington Post scrie despre Tiriac, Rus, Hombach, Udrea etc se vorbeste si in presa din Romania despre asta. Dar, mai bine mai tirziu decit niciodata!

Citiți articolul integral, publicat de Ovidiu Vanghele pe 18 septembrie 2013:

Fundatia PSD-EADS

In perioada in care era sef al Corpului de Control al premierului Adrian Nastase si apoi ministru delegat pentru Controlul Implementării Programelor cu Finanţare Internaţională şi Urmărirea Aplicării Acquis-ului Comunitar in acelasi guvern, actualul prim-ministru, Victor Ponta, a condus Fundatia “Secolul XXI”. Conform unui document obtinut de Centrul de Investigatii Media, in aceeasi perioada, Fundatia “Secolul XXI” apare ca actionar majoritar, cu 52,5 la suta, in compania ce opereaza Radio 21, alaturi de grupul francez Lagardere, care detine restul partilor sociale.

Alte cateva persoane, coactionari cu Lagardere intr-un alt post de radio romanesc, Europa FM, precum si cativa dintre managerii postului, precum Dan Ghibernea, Ovidiu Miculescu sau fratii Ovidiu si Cristina Zegheru, apar in decursul anilor in componenta consiliului director al Fundatiei “Secolul XXI”.

Pe de alta parte, Ioan Rus, fost ministru de Interne in Cabinetul Nastase, se afla si el intre creatorii Fundatiei “Secolul XXI”. Conform unui CV disponibil online, Rus a fost directorul firmei care comercializa in Transilvania masinile Mercedes Benz, produse de grupul german Daimler AG. Mai mult, fostul mare tenismen Ilie Nastase a fost presedinte al Fundatiei “Secolul XXI”. El este unul dintre apropiatii lui Ion Tiriac, om de afaceri care este reprezentantul Daimler Chrysler in Romania.

Grupurile Lagardere si Daimler Chrysler au fondat concernul european EADS, un gigant al industriei de aeronautica si aparare cu care guvernul roman a incheiat, in 2004, al doilea cel mai pagubos contract din istoria postdecembrista a tarii, dupa cel cu Bechtel. Contractul pentru securizarea frontierelor, initial in valoare de aproape un miliard de euro, a fost atribuit, fara licitatie, concernului EADS prin hotarare de guvern, in august 2004. Ulterior, dupa schimbarea puterii, in 2005, Ministerul de Interne a cerut o analiza a evolutiei acestui contract si, pentru ca au fost gasite nereguli, a cerut anchetarea mai multor fosti sefi ai institutiei, in frunte cu generalul Toma Zaharia.

O alta legatura intre Fundatia “Secolul XXI” si EADS o constituie un alt contract controversat, cel privind achizitionarea unor fregate militare de la grupul BAE Systems, a carui divizie de rachete a fuzionat in 2001 cu EADS, operand sub numele de MBDA. Fregatele militare au fost cumparate de la BAE Systems in 2002, cand, conform documentelor prezentate astazi de Centrul de Investigatii Media, la conducerea Fundatiei “Secolul XXI” se afla Ioan Mircea Pascu, care era ministru al Apararii in Cabinetul Nastase. In acelasi timp, fundatia era asociata cu Lagardere in Radio 21.

In CV-ul lui Victor Ponta nu apare nicaieri faptul ca a fost, timp de trei ani, presedinte al acestei fundatii. In calitatea lui de sef al Corpului de Control al premierului Nastase, Ponta avea, prin lege, atributia de a verifica atribuirea contractului privind securizarea frontierelor catre EADS, precum si controversatul contract cu BAE Systems. Ponta parasise totusi postul de sef al Corpului de Control al premierului cu doar cateva luni inaintea semnarii efective a contractului de securizare a granitelor, pentru a ocupa pozitia de ministru. Si din aceasta noua calitate insa, el ar fi trebuit sa supervizeze implementarea contractului pentru securizarea frontierelor, pe motiv ca era finantat, partial, si din fonduri europene.

Detaliile, mai jos:

“Fundatia PSD”
Conform documentelor obtinute de Centrul de Investigatii Media, Fundatia “Secolul XXI” a fost infiintata in 1992.

Intre fondatorii fundatiei se regasesc fostul ministru de Interne PSD Ioan Rus, Gheorghe Angelescu, fost ministru FSN al Tineretului si Sportului in Cabinetul Vacaroiu si, in prezent, consilier de stat la Administratia Prezidentiala, Ion Solcanu, parlamentar social-democrat din 1990 pana in 2008, Vasile Vacaru, parlamentar FSN – FDSN – PDSR din 1990 pana in 2000 si fondator al FSN, Gheorghe Dumitrascu, parlamentar PDSR din 1990 pana in 2000, Ilie Gatan si Teiu Paunescu, senatori FSN de Olt in perioada 1990 – 1992, Simeon Tatu, senator FSN si FDSN de Bucuresti in perioada 1990 – 1996, Titus Raveica, senator FSN de Iasi in perioada 1990 – 1992, Alexandru Piru, senator FSN de Bucuresti in perioada 1990 – 1992, Florica Dumitrescu, deputat FSN in perioada 1990 – 1992, Anca Cecilia Rus, in prezent sefa Biroului de Presa al Senatului, sau Sorin Mester, fost secretar de stat pentru problemele revolutionarilor in guvernul Ponta. Primul presedinte al fundatiei a fost Alexandru Piru, vicepresedinti au fost votati Ion Solcanu si Gheorghe Dumitrascu, secretar general Gheorghe Stoica, iar membri in Consiliul Director au fost alesi Florica Dumitrescu, Gheorghe Angelescu si Cristina Modorcea.

Printr-un proces-verbal incheiat in 27 aprilie 1994, adunarea generala a membrilor fondatori ai fundatiei a decis ca presedinte sa fie Oliviu Gherman, parlamentar FSN-FDSN-PDSR-PSD din 1990 pana in 2001, presedinte al Senatului din 1992 pana in 1996. Vicepresedinti au fost alesi atunci Ion Solcanu, Gheorghe Dumitrascu si Simeon Tatu.

Dupa inca patru ani, in 12 ianuarie 1998, conducerea fundatiei se schimba din nou. Conform hotararii judecatoresti prin care erau operate modificarile stabilite de adunarea generala, presedinte devine Ioan Mircea Pascu, ministru PSD al Apararii in guvernul Nastase. In functiile de vicepresedinti ai fundatiei au fost alesi ministrul PSD al Industriilor, Dan Ioan Popescu, actualul primar general al Capitalei, Sorin Oprescu, pe-atunci membru PDSR, si Ion Solcanu. Intre membrii Consiliului Director al fundatiei apare Dan Ghibernea, fost deputat PDSR in perioada 1996 – 2000, fost sef de cabinet al lui Adrian Nastase in perioada 1992 – 1996, pe cand acesta era presedinte al Camerei Deputatilor si fost ambasador al Romaniei la Londra in perioada 2001 – 2006. Alaturi de Ghibernea, in forul de conducere mai apar PSD-isti celebri precum Serban Mihailescu (mai cunoscut sub porecla “Miki Spaga”) sau Dan Matei Agathon, la acel moment parlamentari PDSR.

Cinci ani mai tarziu, in 12 februarie 2003, Consiliul Director al fundatiei se schimba, iar in el apar numele sefului Corpului de Control al premierului Nastase, Victor Ponta, alaturi de cele ale lui Ovidiu Zegheru si Ovidiu Miculescu, langa ministrii in functie Ioan Mircea Pascu si Dan Ioan Popescu. O saptamana mai tarziu, Ponta este ales presedinte in unanimitate, conform procesului-verbal 1 din 19 februarie 2003.

In pre-campanie electorala pentru parlamentarele si prezidentialele din 2004, in 12 noiembrie, Ponta, Miculescu si Zegheru constata ca cei doi ministri in functie, care “absenteaza motivat” de la acea sedinta, “fiind angajati in actiuni de campanie electorala”, pierd calitatea de membru in Consiliul Director, astfel ca acesta ramane sa functioneze cu doar trei oameni: Ponta presedinte, Miculescu vicepresedinte si Zegheru membru. Abia in octombrie 2005, componenta Consiliului Director se completeaza cu Maria Iulia Pirparita Rudeanu, fosta asociata cu Daciana Sarbu in firma Mandarine Production SRL, si Vlad Stefan Stoica, actualul sef al Cancelariei prim-ministrului Ponta.

Odata cu venirea lui Ponta la conducerea organizatiei, colaborarea ONG-ului cu Guvernul, altfel clara din moment ce in Consiliul Director apar mai multi ministri, se oficializeaza: statutul se modifica, la articolul 7 aparand referiri la “sprijinul” pe care, pentru indeplinirea obiectivelor, fundatia ar urma sa-l solicite ministerelor Industriilor, Stiintei, Invatamantului, Muncii, Mediului, Culturii, Sanatatii si Justitiei.

In noiembrie 2006, ca urmare a unui scandal mentionat chiar intr-un proces-verbal inregistrat la Monitorul Oficial, cuplul Ponta-Miculescu pierde presedintia fundatiei, in favoarea fostului mare tenismen Ilie Nastase, fost candidat PSD pentru Primaria Capitalei. Vicepresedinte devine Anca Cecilia Rus, iar membri in Consiliul Director sint Cristina Richard (fosta Zegheru, sora lui Ovidiu Zegheru), Sorin Vintila Mester, care avea sa fie numit, in 2012, sef la Secretariatul de Stat pentru Revolutionari in Guvernul Ponta, si Minerva Sarafolean, director la cotidianul “Ziarul”.

Fundatia exista si astazi si, conform celor mai recente documente obtinute de Centrul de Investigatii Media, Consiliul Director are urmatoarea componenta: Anca Cecilia Rus, Minerva Sarafolean, Ilie Dumitru Gatan, Razvan Ioan Spataru si Gheorghe Angelescu.
Fundatia si Grupul Lagardere
Conform unui certificat constatator de la Registrul Comertului, pe care Centrul de Investigatii Media il prezinta atasat, in 5 septembrie 2002, Fundatia “Secolul XXI” era actionar majoritar in firma Radio XXI SRL, care detine postul “Radio 21″, cu 52,5 la suta, restul de parti sociale, 47,5 la suta, apartinand firmei Lagardere Active Radio International SA, cu sediul in Franta, parte a grupului Lagardere.

In august 2004, dupa ce statul roman semnase contractul cu EADS, ONG-ul apare in continuare ca actionar al firmei Radio XXI SRL, cu acelasi procent, insa Lagardere isi vanduse o parte din participatie, fortata de o modificare a legislatiei audiovizualului, ramanand cu doar 20 la suta din companie. Acelasi procent apartine fundatiei si in 3 mai 2006, data procesului-verbal citat anterior.

Astazi, Fundatia “Secolul XXI” a iesit total din actionariatul Radio 21, iar Zegheru si Ghibernea, fosti lideri ai ONG-ului, nu mai apar in actionariatul firmei care opereaza Europa FM. Doar Cristina Zegheru mai are calitati oficiale in cele doua firme ce detin posturile de radio, ea fiind si astazi director general al adjunct al firmei ce opereaza Europa FM si membru in consiliul de administratie la Radio 21. In prezent, Europa FM apartine in totalitate grupului Lagardere, iar in firma care detine licenta Radio 21 grupul francez mai are doar 20 la suta. Nici Ovidiu Miculescu nu mai are vreo legatura cu cele doua posturi de radio, el fiind astazi presedintele Societatii Romane de Radiodifuziune, dupa ce a fost propus de PSD-ul condus de Ponta in Consiliul de Administratie al institutiei.

Ovidiu Zegheru si Dan Ghibernea nu au putut fi contactati de Centrul de Investigatii Media pentru a fi intrebati de activitatea lor in Fundatia “Secolul XXI” si de legaturile lor cu grupul Lagardere sau concernul EADS. Cristina Zegheru, reprezentantul Lagardere Media in Romania, a declarat ca legatura ei cu fundatia a fost doar una simbolica, ea neavand practic niciun fel de activitate in beneficiul ONG-ului. Mai mult, Cristina Zegheru a tinut sa precizeze ca nu exista nicio legatura de afaceri intre divizia de media si cea de aparare in cadrul grupului Lagardere, astfel ca, in opinia ei, o legatura intre grupul Lagardere si contractul de securizare a frontierelor incheiat cu EADS este fortata.

Zegheru a tinut sa dezminta o informatie vehiculata in special de tabloide, conform careia fostul ei sot Michael Richard, ar fi avut calitatea de “consultant al EADS”.

“Fals! Nimic mai fals! Fostul meu sot nu are treaba cu avioanele, are treaba cu mallurile”, a spus Cristina Zegheru.

Ea a precizat ca Fundatia “Secolul XXI” a fost conceputa de Ion Iliescu si facuta de cativa dintre apropiatii sai. “E gresit sa spuneti ca fundatia e a PSD-ului. Este a FSN-ului, de fapt, e creatia domnului Iliescu”, a spus Cristina Zegheru.

Ea a negat orice legatura cu grupul EADS, precizand ca reprezinta interesele diviziei de media a grupului Lagardere in Romania. “Divizia de media este complet diferita de cea de aparare. Nici macar nu au acelasi sediu, eu cand merg la sedinte la Paris merg intr-un alt sediu decat cei care lucreaza in grupul Lagardere pe partea de aparare si armament”, a spus Cristina Zegheru.

Am intrebat-o pe Cristina Zegheru ce activitati avea fundatia. A refuzat sa raspunda, precizand ca, desi a fost in Consiliul Director, nu a dorit sa se implice in vreun proiect al fundatiei. “Nu m-a interesat, si de asta nu am performat, asa ca la sfarsitul mandatului nu am vrut sa mai candidez, m-am retras. Intrebati pe altcineva despre activitatea fundatiei, eu nu am avut nicio legatura cu ea”, a spus Cristina Zegheru.
Fundatia si Daimler Chrysler
Cu toate ca nu mai era ministru de Interne in Cabinetul Nastase la semnarea efectiva a contractului cu EADS, Ioan Rus si-a recunoscut implicarea in alegerea companiei ca partener in contractul pentru securizarea frontierelor. In februarie 2005, cand PSD pierduse guvernarea, Rus, in calitate de presedinte al PSD Cluj, declara intr-o conferinta de presa ca “s-a ales una din cele mai mari firme din domeniu pentru evitarea suspiciunilor de coruptie”.

“Partea romana nu are competenta pentru desemnarea subcontractorilor, eu personal i-am explicat premierului ca nu vom rezista la ce presiuni se vor face, unul sa faca fundatia (temelia, n.r.), altul nu mai stiu ce”, a spus acesta, explicand practic ca el a optat pentru alegerea unui grup mare tocmai pentru ca acesta ar rezista presiunilor de acest tip.

Rus a fost, pana in 2000, reprezentantul Mercedes Benz in Transilvania. Masinile sint produse si vandute de grupul german Daimler AG, fondator al EADS. El a fost, de asemenea, asociat cu Ion Tiriac in mai multe firme. Tiriac a fost acuzat de cotidianul francez Le Point ca a primit un comision de 20 de milioane de dolari de la partea germana din grupul EADS cu ocazia incheierii contractului pentru securizarea frontierelor, bani care ar fi ajuns sa fie cheltuiti in campania electorala a lui Adrian Nastase, insa acuzatia nu a putut fi probata in instanta, unde fostul mare sportiv a avut castig de cauza. Totusi, Tiriac admitea in contextul acelui scandal ca este reprezentantul Daimler Chrysler in Romania, companie care la acel moment detinea 37 la suta din actiunile EADS.

Pe de alta parte, Tiriac a fost partener de dublu si apoi antrenor si manager al lui Ilie Nastase, cu care a ramas bun prieten. Conform documentelor prezentate de Centrul de Investigatii Media, Ilie Nastase a devenit presedinte al Fundatiei “Secolul XXI” in 2006, cand contractul cu EADS era in plina derulare. Nastase a ocupat si functia de director al Europa FM, post aflat in portofoliul Lagardere.

Ioan Rus nu a putut fi contactat de Centrul de Investigatii Media pana la publicarea acestei anchete.
EADS si contractele cu statul roman
Cu 15 la suta, grupul francez Lagardere a fost, pana in 2005, unul dintre principalii actionari ai gigantului european din industria aeronautica si de aparare EADS, la crearea caruia, in anul 2000, a contribuit Jean-Luc Lagardere, fondatorului concernului francez cu actiuni in posturile de radio din Romania.

Recent, Lagardere a vandut si restul de 7,4 la suta din actiunile pe care le mai avea in EADS, dupa vanzarea unei prime transe, in 2005.

La crearea lui, in iulie 2000, concernul reunea companiile Aerospatiale-Matra (apartinand partial grupului Lagardere), Daimler Chrysler Aerospace si Construcciones Aeronauticas. Compania produce aeronavele Airbus, elicopterele Eurocopter, precum si diferite alte aparate de zbor civile si militare, sisteme de comunicatii, rachete sau sateliti. In 2012, EADS a avut venituri de 56,5 miliarde de euro si peste 140.000 de angajati.

In aprilie 2001, EADS si BAE Systems s-au asociat, impreuna cu Alenia Marconi Systems, intr-o companie care a devenit al doilea cel mai mare producator de rachete din lume, MBDA. EADS a primit 37,5 la suta din actiunile noii companii.

Intre actionarii EADS se numara, in prezent, state precum Germania, Franta si Spania, prin holdinguri sau companii pe care guvernele lor le controleaza. Acestea detin, impreuna, aproape 27 la suta din actiuni, restul fiind tranzactionabile pe bursa.

EADS a incheiat, direct sau indirect, contracte importante cu statul roman in timpul guvernarii Nastase. Primul dintre ele este cel privind achizitionarea fregatelor militare Regina Maria si Regele Ferdinand de la compania BAE Systems, in timpul ministeriatului lui Ioan Mircea Pascu. Acest contract a fost anchetat atat de procurorii romani, cat si de autoritatile britanice, care au suspectat fapte de coruptie. Nimeni nu a fost insa tras la raspundere. Tot in 2002 si tot in ministeriatul lui Ioan Mircea Pascu s-a perfectat si afacerea Eurocopter Romania, un parteneriat intre IAR Ghimbav si Eurocopter, o alta companie din portofoliul EADS, specializata in constructia si reparatia de elicoptere.

Fostul ministru al Apararii Ioan Mircea Pascu nu a putut fi nici el contactat de Centrul de Investigatii Media pentru a comenta situatia in care s-a aflat la acel moment.

Un alt contract a fost parafat in 30 aprilie 2004 si viza cumpararea a patru aeronave Airbus de la EADS pentru compania aeriana Tarom.

Cel mai important contract este cel privind securizarea frontierelor. Conform datelor obtinute de Centrul de Investigatii Media de la Ministerul Administratiei si Internelor, valoarea contractului pentru securizarea frontierelor a fost, dupa renegociere, de 524,5 milioane de euro. Pana in prezent, statul le-a platit celor de la EADS 405.784.000 de euro.

Conform unui grafic al platilor catre EADS, pus la dispozitie de MAI, in 2004 s-au platit 36 de milioane de euro, in 2005 – 29,6 milioane, in 2006 – 32 de milioane, in 2007 – 6,5 milioane, in 2008 – 22 de milioane, in 2009 – 31,5 milioane, in 2010 – 52,7 milioane, in 2011 – 129 de milioane, in 2012 – 65,5 milioane iar in 2013 doar 750.000 de euro.

Ministerul nu a precizat care a fost valoarea initiala a contractului, cea la care a fost incheiat in 2004, insa presa acelor ani avansa o suma de 650 de milioane de euro, cu optiunea de a se suplimenta cu alti 350 de milioane de euro, pana la un total de un miliard de euro.

Contractul a fost incheiat fara licitatie si in niste conditii considerate suspecte atat de presa anilor 2004-2005, cat si de autoritati, care au anchetat si pus sub acuzare o serie de oficiali implicati in perfectarea tranzactiei.

Imediat dupa numirea in functia de ministru de Interne, Vasile Blaga a anuntat ca a numit o comisie speciala care sa cerceteze modul in care fosta conducere a MAI a negociat contractul, in valoare totala de aproximativ un miliard de euro.

Cercetarile efectuate au durat cateva luni, iar raportul final a stabilit ca generalii Toma Zaharia, Gheorge Carp, Anton Gagiu, Mihai Badescu si Mihai Tatut au comis fapte de natura penala. Raportul, care nu este nici astazi un document public, contine 730 de pagini si trece in revista toate ilegalitatile comise.

Potrivit unei investigatii realizate de jurnalistul Marius Iosef, comisia de ancheta a constatat si a consemnat in documentele oficiale ca acest contract a fost negociat si semnat sub presiunea factorului politic.

Din documentele invocate de autorul anchetei reiese ca primul pas spre realizarea contractului a fost facut pe 14 iulie 2004, data la care au fost demarate procedurile de selectie a companiei. Coordonatorul proiectului a fost numit generalul Anton Gagiu, care s-a ocupat de selectarea participantilor. Fara niciun fel de expertiza tehnica, el alege, din peste 20 de societati, doar patru firme: Thales, Finmecanica, EADS si IBCOL. A doua zi, pe 15 iulie, acelasi general intocmeste un raport, avizat de seful Serviciului Juridic al MAI, Mihai Badescu, seful Directiei Financiare, Nicolae Chesnoiu, Gheorghe Carp si Toma Zaharia, prin care, fara nicio fundamentare tehnica, este atribuit contractul societatii EADS. Raportul nu a fost avizat nici macar de catre directiile care urmau sa beneficieze de tehnica ce avea sa fie livrata, adica Directia Informatica, Directia Management Logistic, Directia de Integrare Europeana.

Intr-o viteza nebuna, pe 23 iulie este aprobata Hotararea de Guvern nr. 1157/2004, prin care contractul este atribuit EADS.

Graba incredibila cu care s-a realizat aceasta intelegere este demonstrata si de faptul ca avizul Consiliului Legislativ a fost emis ulterior, pe 26 iulie. Atribuirea contractului s-a facut inainte de deschiderea ofertei EADS, fapt care s-a realizat abia pe 4 august, data la care s-au inregistrat procesele-verbale de acceptare a ofertei concernului franco-german.

Membrii Guvernului au indus in eroare chiar si organismele europene, desi Romania se afla atunci in plin proces de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeana. Astfel, pe 1 septembrie 2004, Comisia Europeana a solicitat oficialilor romani, prin intermediul lui Fabrizio Barbaso, sa confirme ca nu exista suprapuneri intre contractul cu EADS si proiectele finantate prin programe PHARE, dar si ca finantarea nu se va face din bani comunitari. A doua zi, pe 2 septembrie, Marian Saniuta, ministrul de Interne, si Mihai Tanasescu, ministrul Finantelor, raspund scrisorii primite si sustin ca nu exista suprapuneri si ca angajamentul cu EADS nu este finantat din banii Uniunii Europene.

Expertii desemnati de Vasile Blaga sa verifice contractul au constatat insa ca Programul PHARE 2003 contine doua proiecte de achizitii in valoare de 10 milioane de euro, care se suprapun peste contractul cu EADS. De asemenea, programele PHARE, aprobate in decembrie 2004, in valoare de 60 de milioane de euro, se suprapun cu investitiile facute prin contractul cu EADS.

Intr-un evident conflict de interese s-a aflat si Dorin Marian, fostul consilier pe probleme de aparare al presedintelui Emil Constantinescu. Dorin Marian a fost consultant al EADS cu ocazia renegocierii contractului, in 2005, dupa care, doi ani mai tarziu, cand contractul era in derulare si statul roman facea plati catre EADS, a devenit consilier al premierului Tariceanu.

Concluziile corpului de control al MAI par asadar intemeiate. O dovada privind posibilele ilegalitati in incheierea lui este ca insusi presedintele Basescu, beneficiarul informarilor de la serviciile secrete, este citat intr-o telegrama wikileaks spunandu-le diplomatilor americani de la Bucuresti ca acest contract este incheiat prin coruptie si este aproape total inutil. Din acelasi text aflam ca si Washingtonul avea suspiciuni in legatura cu acest contract. Cu toate acestea, desi Ministerul de Interne a sesizat Parchetul in legatura cu mai multe fapte penale de care s-ar face vinovati Toma Zaharia si ceilalti generali din conducerea institutiei, procurorii au deschis o ancheta pe care, in 2006, intre Craciun si Revelion, au inchis-o dupa aproximativ un an de cercetari.
Ponta si “Fundatia PSD”
In CV-ul premierului Ponta de pe site-ul Executivului nu se regaseste informatia conform careia el ar fi condus Fundatia “Secolul XXI”. Din CV reiese insa ca actualul premier a fost sef al Corpului de Control al premierului Nastase pana in martie 2004, dupa care a devenit ministru delegat pentru Controlul Implementării Programelor cu Finanţare Internaţională şi Urmărirea Aplicării Acquis-ului Comunitar. Asadar aceasta era functia pe care Ponta o indeplinea in Guvernul Nastase atunci cand s-a incheiat contractul cu EADS, finantat cu aproximativ 200 de milioane de euro din fonduri europene, pe langa cele 650 de milioane de euro provenind de la bugetul de stat.

Conform deciziei premierului Nastase prin care se infiinta Corpul de Control condus de Ponta, principalele atributii ale acestei institutii sint verificarea respectarii “legislatiei privind reforma economica si administrativa, procesul de privatizare si postprivatizare si aplicarea mecanismelor economiei de piata” si controlul si verificarea “activitatilor si actiunilor ce pot avea legatura cu coruptia si criminalitatea organizata”.

In ciuda functiilor ocupate, Ponta conducea asadar, simultan, si Fundatia “Secolul XXI”, care era asociata cu fondatorul concernului EADS, beneficiarul contractului.

Mai mult, o parte din fondurile PHARE destinate contractului cu EADS s-a demonstrat ulterior ca au fost gresit folosite, fiind returnate de Romania.

Purtatorul de cuvant al Guvernului, Andrei Zaharescu, ne-a asigurat ca-i va transmite prim-ministrului Victor Ponta intentia noastra de a-i adresa cateva intrebari pe subiect, insa invitatia la discutia solicitata nu a venit, cu toate ca tema, activitatea sa in Fundatia “Secolul XXI”, i-a fost comunicata premierului.
Activitatea fundatiei: o revista si o aparitie la “Surprize, surprize”
Am incercat sa aflam in ce a constat activitatea fundatiei, asa ca am contactat-o pe Anca Cecilia Rus, care are legaturi cu organizatia inca din 1992. Anca Cecilia Rus, care in prezent lucreaza la Biroul de Presa al Senatului, a declarat ca, in prezent, fundatia nu are niciun fel de activitate.

“In trecut insa, Fundatia “Secolul XXI” a avut activitate. Am fost prezenti si la emisiunea <<Surprize, surprize>>, unde am donat o masina unui tanar si valoros IT-ist roman, in prezent lucreaza la Google, daca nu ma insel. Am mai facut diferite donatii, pentru azile de batrani, case de copii. Activitatea de baza era insa realizarea unei reviste, Europa 21, care se distribuia gratuit in tara si in strainatate”, a povestit Anca Cecilia Rus. Aceasta nu si-a amintit ca fundatia sa aiba legaturi politice stranse si a spus ca, in ciuda personalitatilor care au aparut intre membri, organizatia nu prea a avut activitate.

Organizatia ar fi trebuit sa fie “o institutie social-umanista de cultura, stiinta si invatamant, nepatrimoniala, fara scopuri politice”. “Domeniile de cuprindere ale preocuparilor fundatiei se vor axa pe promovarea acelor idei care tind spre democratie, demnitate si libertate, intr-o societate informatizata si ecologica, in pragul celui de-al treilea mileniu”, se mai arata in acelasi articol din statut.

Centrul de Investigatii Media a obtinut insa un proces-verbal al unei sedinte a Adunarii Generale a membrilor fundatiei, care a avut loc in 18 septembrie 1997 si la care a participat si presedintele Ion Iliescu.

Iliescu “a sugerat ca o tema importanta de dezbatut, pentru o viitoare actiune a Fundatiei Secolul XXI, sa fie <<Intelectualitatea si tranzitia>>, ocazie cu care ar putea fi combatuta si ideea falsa ca <<intelectualii ar avea numai optiuni de dreapta>>”.

In acelasi document, Iliescu se refera si la patronarea de catre fundatie a postului Radio 21, “a carui retea trebuie dezvoltata si din care se poate face o adevarata tribuna preferata de ascultatori, de tineret in special”. “Domnul Ion Iliescu a recomandat membrilor fundatiei ca intr-o saptamana sa elaboreze un program de dezbateri care sa se desfasoare sub auspiciile fundatiei”, se mai arata in documentul citat.

“Nici vorba ca domnul Iliescu sa dicteze politica editoriala a trustului! Pe mine nu ma intereseaza ce dezbateau domniile lor la fundatie, la radio nu suna nimeni sa se dea sau sa nu se dea vreo stire, deci nu e corect ce insinuati, politica editoriala a radioului nu se facea la fundatie, chiar daca era actionar majoritar la radio”, a declarat Cristina Zegheru.

Declaratia Cristinei Zegheru este contrazisa insa de afirmatiile facute pe blogul personal de o fosta angajata a Radio 21, Diana Singer, care aminteste ca inainte de o vizita de-a lui Iliescu la sediul Radio 21 a fost schimbat integral mobilierul. (LINK: http://dianasinger.ro/2009/01/30/065-radio-showbiz-radio-21-comunistii-si-fmu/).
EADS contra Schengen?
Intr-un interviu pentru Frankfurter Algemeine Zeitung, fostul ministru de Externe Teodor Baconschi vorbea despre contractul cu EADS si critica faptul ca Romania nu este acceptata in spatiul Schengen desi a platit “peste un miliard de euro” catre firma europeana in cadrul programului de securizare a frontierelor. In prezent, Romania ar trebui sa mai plateasca EADS aproximativ 119 milioane de euro. Primul pilon al contractului ar fi trebuit sa se incheie inca din 2012. O sursa a Centrului de Investigatii Media a declarat ca in aceste zile au loc, la Bucuresti, discutii despre implementarea “pilonului II” al acestui contract. La inceputul acestei luni, cotidianul Adevarul publica o informatie conform careia strategia Guvernului Ponta ar fi sa suspende platile catre EADS in cazul in care Romania nu este acceptata in Schengen.

Centrul de Investigatii Media a trimis mai multe intrebari reprezentantilor EADS responsabili cu relatiile cu presa, insa pana la publicarea acestui material nu ne-a fost transmis niciun raspuns.

Articol publicat de site-ul Investigații Media