Investigaţii Media | Reţeaua Asesoft: banii vin de la buget sau din fondurile europene şi se duc în “firme fantomă”

In 2010, cand PSD era in opozitie si PDL la guvernare, firmele lui Sebastian Ghita au primit contracte din bani publici (de la buget sau din fonduri europene) in valoare de 132.385.828 de lei.

Doar pentru MAE, în mandatul lui Teodor Baconschi, firmele lui Ghita au prestat in 2010 servicii în valoare de 18,2 milioane de euro.

Dintr-un raspuns oficial al MAE reiese că unul dintre contracte, atribuit in decembrie 2010 prin licitație consorțiului Asesoft International-Teamnet International prin Oficiul de Plati si Contractare Phare in beneficiul ministerului condus atunci de Baconschi, a avut o valoare de 9.417.265,61 euro.

Conform MAE, contractul RO FSCH 11.1 are ca obiect furnizarea unui sistem funcţional care sa cuprinda toate componentele hardware şi software pentru implementarea Sistemului Naţional de Informaţii privind Vizele (SNIV). Astfel, MAE a achiziţionat de la firmele lui Ghita echipamente (servere, subsisteme de stocare, criptoare, scanner biometric pentru amprente etc) și software (SNIV, licenţe, software pentru centre de date etc). Totodată, furnizorii s-au ocupat si de instruirea utilizatorilor MAE, de suportul post producţie si de mentenanţa sistemului.

Al doilea contract parafat cu MAE in 2010 le-a adus societăților Asesoft și Teamnet fix 3.048.786,61 euro. Firmele lui Sebastian Ghiță au vândut ministerului coordonat de Baconshi un sistem complet pentru implementarea modulelor “Permis de Mic Trafic” și “Gestionare Colante Viza”, dar si a sistemului de gestiune folosit de Politia de Frontieră.

Cel de-al treilea contract a fost atribuit asocierii Asesoft International – Asesoft Smart SRL – Romtelecom SA, care a primit 4.956.875 de euro. Acest din urmă contract are și o “extindere”, o anexa care le-a adus celor trei firme încă 856.962,76 euro. De data aceasta, MAE a achiziționat exclusiv echipamente de telecomunicații.

Datele comunicate de MAE nu concorda insa cu cele disponibile pe site-ul e-licitatie.ro, site-ul oficial de licitatii publice din Romania, unde, de exemplu, pentru primul dintre contractele la care se refera MAE apar doua anunturi de atribuire, valoarea cumulata a celor doua depasind suma de 10.200.000 de euro.

MAE mai afirma ca nu are cunostinta de existența vreunui litigiu legat de contractele instituției cu Asesoft și Teamnet. Totuși, in perioada 11 martie – 27 iulie 2011, Asesoft International a facut obiectul unui control fiscal  ce a vizat chiar “modul de inregistrare in evidenta contabila a derularii unor contracte incheiate cu institutii ale statului si societati cu capital integral sau majoritar de stat in anul 2010″, precum si a unor “neconcordante rezultate din Declarația 394 aferente anului 2010″(declaraţie informativă privind livrările/prestarile şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional – n.n.).

Practic, ANAF avea indicii privind existenta unor tranzactii simulate intre firmele din grupul controlat de Ghiță, tranzactii facute cu scopul de a evita plata TVA-ului incasat din contractele cu statul inapoi catre stat. Controlul ANAF a fost extins la celelalte firme din grupul Asesoft-Teamnet si inspectorii au gasit mult mai multe nereguli, astfel ca nota finala, in care se vorbeste de un prejudiciu de aproape 70 de milioane de lei, a fost inaintata de ANAF catre Oficiul pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor si Directia Nationala Anticoruptie.

Raportul arată că societățile din grupul Asesoft -Teamnet obișnuiau să emită facturi în avans în baza cărora cereau deducerea TVA, deși sumele nu erau plătite. Ulterior, facturile erau stornate și din întreaga tranzacție, rămânea doar TVA-ul decontat de stat. Metoda s-a aplicat frecvent în tot grupul, ceea ce a determinat inspectorii fiscali să recomande investigarea eventualelor înțelegeri, de tip cartel, dintre reprezentanii firmelor lui Ghiță.

Nota finala de control este, asa cum se poate vedea mai jos, transmisa DNA sub titlul de “sesizare penala”.

Controlul și offshore-ul

În prima etapă, controlul fiscal la compania-mamă, Asesoft Internațional, s-a soldat cu un proces-verbal ce stabileste ca mai multe tranzactii intre firmele grupului nu respecta prevederile legale cu privire la TVA – prejudiciul statului fiind de 7.046.400 de lei. Considerand ca “exista elemente care indica pericolul ca debitorul verificatsa se sustraga, sa isi ascunda ori sa isi risipeasca patrimoniul”, Fiscul, condus atunci de Sorin Blejnar, a pus sechestru asupra unor constructii apartinand corporației Asesoft, in valoare de 20,1 milioane de lei. Compania a contestat procesul-verbal de control si instituirea sechestrului si a castigat abia în 2013, sechestrul fiind inlaturat printr-o decizie a Tribunalului Bucuresti.

Procesul-verbal cu care s-a incheiat controlul fiscal din 2011 la Asesoft International poate fi citit mai jos.

Mai jos gasiti decizia de instituire a sechestrului in contul prejudiciului imputat Asesoft, precum si referatul care o insoteste.

Între timp, însă, verificarea extinsă a ANAF stabilit un prejudiciu de zece ori mai mare, asa cum reiese din documentul inaintat DNA si ONPCSB.

La inceputul controlului ANAF, Ghita detinea in nume personal aproape 99,5 % din acțiunile Asesoft International SA, insa participatia sa a fost preluata de o companie offshore cipriotă, în iunie 2011, pana să apuce inspectorii fiscali să redacteze procesul-verbal de control.

Offshore-ul respectiv, Minasee Holdings Ltd, a fost controlat de actualul deputat PSD până în noiembrie 2011, când a fost înocuit de cumnatul său, Cristian Anastasescu. Căsuța poștală a fost înregistrată în ultima zi a anului 2010 si este reprezentata în România de Sorin-Adrian Chirilă, vărul Mădălinei Ghiță – soția lui Sebastian.

Culisele inspecției

In 30 martie 2011, reprezentantii Asesoft contesta echipa de control fiscal, sustinand ca “departamentul intern de informatii” al companiei a furnizat “dovezi” ca echipa de control formata din cei doi inspectori ANAF a pus la dispozitia concurentei informatii la care a avut acces in timpul controlului.

Solicitarea Asesoft este respinsa, dar, cu toate astea, pe 19 aprilie 2011, firma lui Ghiță revine cu o adresa în care anunta ca, “in urma investigatiilor interne ulterioare”, nu mai are nicio suspiciune cu privire la cei doi inspectori.

Substituirea formală a lui Ghiță cu paravanul offshore, în acționariatul Asesoft, a coincis cu extinderea inspecției ANAF asupra partenerilor traditionali ai coprorației din Ploiești – firme aflate in proprietatea apropiatilor lui Ghita. Despre acest control mult mai amplu, functionarii ANAF se informeaza reciproc printr-o serie de note interne care vorbesc despre “un comportament de tip fantoma” al unora dintre firmele aflate în zona de influenta a lui Ghita, precum si desore tranzactii fictive.

Cum circulă banii în platforma Ghiță

RISE Project si Centrul de Investigatii Media au inventariat contractele cu statul obținute de Asesoft International in 2010. Am ales acest interval pentru ca, pe de-o parte, controlul ANAF vizeaza anul fiscal 2010, iar pe de alta parte, 2010 e și ultimul an in care fondatorul Sebastian Ghita figurează drept stâpânul oficial al afacerii, pe persoană fizică. Astfel, potrivit site-urilor de licitatii, Asesoft International a primit 132.385.828 de lei din bani publici.

Dupa MAE, cel mai important client al Asesoft in 2010 a fost STS, cu care Asesoft International a incheiat un contract de 9.716.141 de lei pe UM 0572 din Bucuresti. Serviciul de Telecomunicatii Speciale apare cu numele intreg ca parte intr-un alt contract, de 6.235.395, incheiat cu Aseosft in acelasi an.

Un alt client important al Asesoft in 2010 a fost Teletrans, cu care firma a incheiat un contract de 15.170.867  de lei.

Ce a facut Asesoft cu acești bani? Inspectorii ANAF au radiografiat într-o schemă internă tranzactiile derulate de companiile lui Ghita in anul 2010. Dincolo de acuzațiile privind deturnarea de TVA, traseul complicat al fluxurilor de capital arată cum au circulat banii publici în caruselul financiar al familiei lui Sebastian Ghiță.

Ce spune ANAF

ANAF, condus astazi de Gelu Diaconu, a refuzat sa dea vreun detaliu despre acest control, invocand secretul fiscal.

“Referitor la solicitarea dumneavoastră privind rezultatele controalelor efectuate de către A.N.A.F. la unele companii, precizăm că prevederile art. 11 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sunt urmatoarele: Funcţionarii publici din cadrul organului fiscal, inclusiv persoanele care nu mai deţin această calitate, sunt obligaţi, în condiţiile legii, să păstreze secretul asupra informaţiilor pe care le deţin ca urmare a exercitării atribuţiilor de serviciu.(…)”

Ce spune Sebastian Ghiță

“Nu vreau să port o conversație cu dumneavostră, v-am mai spus acest lucru și data trecută când m-ați sunat. La revedere!”

Ce spune Sorin Blejnar

“Situația aceasta nu mai e de competența mea, nu vreau să comentez nimic.”

(O investigatie comuna RISE Project – Centrul de Investigatii Media)