Culiţă Tărâţă, baronul UNPR de Neamţ, este acuzat de un fost partener de afaceri că l-a înşelat cu zeci de milioane de euro pentru a pune mâna pe cele 60.000 de hectare din Insula Mare a Brăilei. Gheorghe Strungariu, care a deţinut Cerealcom Vaslui, a depus zilele trecute plângere la DNA pentru înşelăciune împotriva lui Tărâţă.
Omul de afaceri Gheorghe Stungariu nu este la prima acţiune împotriva preşedintelui CJ Neamţ, Culiţă Tărâţă. În 2003, acesta s-a autodenunţat la PNA (fostul DNA), declarând că Tărâţă i-a cerut 500.000 de dolari pentru a oferi mită autorităţilor de atunci, în schimbul obţinerii terenurilor din Insula Mare a Brăilei. Dosarul nu a fost finalizat.
Când au început afacerile dintre Strungariu şi Tărâţă
În anul 2001, Gheorghe Strungariu, un afacerist controversat, era unul dintre cei mai mari agricultori din România. Prin firma sa, Cerealcom Vaslui, exploata în Moldova peste o sută de mii de hectare de teren agricol. Legăturile sale de afaceri cu Culiţă Tărâţă au început în anul 2001, atunci când firma lui Strungariu a plătit banii pentru ca TCE 3 Brazi, ce aparţinea lui Culiţă Tărâţă, să cumpere firma Umaro SA Roman.În schimbul banilor, Culiţă i-a promis lui Strungariu că vor prelua împreună Insula Mare a Brăilei cu ajutorul influenţei pe care o avea la acel moment în Guvernul Năstase. Culiţă Tărâţă era deputat PSD şi membru în Comisia pentru Agricultură a Parlamentului României.
Imediat după ce a concesionat de la Administraţia Domeniilor Statului (ADS) zecile de mii de hectare de teren din Insula Mare a Brăilei, Culiță Tărâţă a încheiat, prin firma TCE 3 Brazi, un contract de asociere în participațiune cu societatea Cerealcom Vaslui, aparţinând lui Gheorghe Strungariu. Acest contract de asociere în participațiune era însă ilegal, deoarece în contractul de arendă se precizează foarte clar că „arendaşul SC TCE 3 Brazi SRL Piatra Neamţ, are obligaţia să nu cedeze ori să înstrăineze în orice fel exploatarea, folosinţa sau uzufructul terenului cu destinaţie agricolă arendat, fie prin subarendare, închiriere, cesiune, asociațiune în participațiune sau orice alte convenţii, şi nici să le dea în gaj, în garanţie, să-l angajeze în nici un fel, să-l ipotecheze ori să accepte vreo creanţă asupra lui ori măsură de sechestru ori poprire pe venit, fie ele şi asiguratorii, fără acceptul prealabil expres şi în scris al arendatorului”. Culiță Tărâţă a ignorat această prevedere din contractul de arendă şi, cu scopul de a înfiinţa şi întreţine culturi agricole, a pus bazele unei asociaţii în participațiune cu societatea lui Gheorghe Strungariu. La articolul 4 al contractului de asociere se menţionează că „SC TCE 3 Brazi se obligă să pună în asociaţie terenurile în suprafaţă de 58.000 ha necesare înfiinţării de culturi agricole”. În schimb, firma lui Strungariu se obliga să pună în asociaţie motorină, seminţe, îngrăşăminte, erbicide, pesticide etc., conform notei de comandă avansate în timp util de Cerealcom şi aprobate de TCE 3 Brazi. Astfel, prin asociere, Tărâţă a transferat o parte din responsabilităţi către Strungariu. Mai mult, în acel contract de asociere în participațiune, firma lui Culiță Tărâţă se obliga „să reţină pentru plată redevenţa din producţia obţinută, aceasta reprezentând partea cuvenită proprietarilor de teren, conform contractului de arendă încheiat de SC TCE 3 Brazi, iar diferenţa, rezultată reprezintă cantitatea de cereale ce se va împărţi conform aportului adus de asociate în asociaţie”. După încheirea contractului de asociere, prin mai multe manevre economice firma TCE 3 Brazi şi Culiţă Tărâţă au reuşit să ceară insolvenţa Cerealcom Vaslui şi să-l îndepărteze pe Strungariu.
Constantin Duluţe -marioneta lui Culiţă Tărâţă
Personajul-cheie al insolvenţei Cerealcom a fost Constantin Duluţe, consilierul economic al lui Strungariu. Duluţe a fost director la SC Agrocomplex Bârlad în perioada 1996-1999 şi directorul Direcţiei Agricole Vaslui. Ulterior, a revenit la Agrocomplex Bârlad, după care s-a angajat ca „specialist şi consilier personal” al lui Gheorghe Strungariu, preşedintele SC Cerealcom Vaslui. În mai puţin de un an, Duluțe a devenit omul de bază al elevețienilor de la Salco Grain AG, cei care finanţau, de fapt, Cerealcom. După un an, Cerealcom a intrat în faliment, iar Duluțe a preluat, prin Salco Imobiliar SRL, toată afacerea lui Strungariu – adică 100.000 de hectare de teren arabil şi tot parcul de utilaje. În urma insolvenţei declarată la cererea unor firme care aveau legături strânse de afaceri cu TCE 3 Brazi tractoarele şi utilajele Cerealcom Vaslui au fost vândute la preţuri derizorii.
Ulterior insolvenţei, Duluţe s-a încuscrit cu Culiţă Tărâţă devenind naşul copiilor baronului UNPR .
Duluţe a colaborat cu Culiţă Tărâţă la exploatarea Insulei Mare a Brăilei prin firma sa Agricost SRL. Exploatarea Insulei Mare a Brăilei, cea mai mare exploatație agricolă din Europa a fost trecută în 2012, atunci când TCE 3 Brazi avea datorii de zeci de milioane de euro către SC Agricost SRL, firma „cumătrului” Duluţe. Culiţă Tărâţă recunoştea în anul 2012 legăturile de afaceri dintre el şi Duluţe şi spunea că, de fapt, nu se schimbă nimic. “Asta nu înseamnă că nu vom mai lucra, avem contracte în derulare, colaborăm cu ei din 2004, de când au cumpărat activele. Vom merge mai departe în aceeaşi echipă”, declara preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ pentru presă .
TCE 3 Brazi – insolvenţă care ascunde sute de milioane datorii
Datoria TCE 3 BRAZI, societate pentru care s-a cerut acum o lună insolvența, avea în luna martie a acestui an datorii de şase milioane de lei către bugetul de stat, potrivit site-ului ANAF. Pe de altă parte, reprezentanții firmei nu recunosc public aceste datorii. Într-un comunicat remis presei, Radu Bălău precizează că firma lui Culiţă Tărâţă nu are datorii decât de un milion de lei. La acestea se mai adaugă și cele către Agenția Domeniilor Statului (ADS).
TCE 3 Brazi SRL avea în administrare 59.100 hectare de teren agricol ale Insulei Mari a Brăilei, primite de la ADS. Fără licitaţie, fără selecţie de oferte, ci prin atribuire directă. În schimbul exploatării acestei suprafeţe de teren, Culiţă Tărâţă trebuia să plătească o redevenţă de 480 kg/ grâu/an la hectar, în contextul în care pe piaţa liberă redevenţa era dublă. Conducerea ADS a declarat pentru presă în 2012 că firma TCE 3 Brazi SRL datorează instituţiei statului peste 99 de milioane de lei (aproximativ 20 de milioane de euro), bani care rezultă din neachitarea integrală a redevenţei pentru perioada 2002-2007, la care se adaugă penalităţi. Firma lui Tărâţă a încercat să scape de o parte din această datorie, prin compensarea ei cu o serie de lucrări de destufizare. Potrivit experților de la Ministerul Agriculturii, destufizarea nu ar fi reală, deoarece în acei ani întreaga suprafață arendată figura că fiind cultivată – culturi pentru care firma lui Tărâţă a încasat subvențiile – deci nu era acoperită cu stuf. Mai mult, în procesul-verbal de predare a terenului de 56.000 hectare (încheiat în 2001, când s-a semnat contractul de arendare) nu s-a făcut nici o referire la existența unor suprafețe acoperite de stuf.
Din anul 2002 până în anul 2007, firma lui Tărâţă a acumulat datorii de 55.744.311 de lei, la care s-au adăugat penalităţi de 43.330.007 de lei, ceea ce a condus la o datorie totală de 99.074.319 de lei.
Ministerul Agriculturii prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricutură (APIA) a decontat începând cu anul 2007 toate cererile de subvenţii formulate de SC TCE 3 Brazi SRL.
Astfel, numai în anul 2007, deşi în faţa instanţelor judecătoreşti SC TCE 3 Brazi SRL a recunoscut nulitatea contractului de arendare, implicit şi datoria pe care o avea prin neplata redevenţei către Ministerul Agriculturii prin ADS, acelaşi Minister al Agriculturii, dar prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricutură (APIA) i-a acordat subvenţia pe suprafaţa terenului pe care îl ocupa şi exploata în mod nelegal, precum şi subvenţia pentru motorină, în valoare de 35.400.000 lei (10.504.450 euro).
Până în anul 2012, inclusiv, Ministerul Agriculturii prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricutură (APIA) a acordat subvenţii către SC TCE 3 Brazi SRL în cuantum total de 232.000.000 lei, adică cu 133.000.000 de lei mai mult decât trebuia acesta să-i returneze tot Ministerului Agriculturii prin ADS.
Porumboiu: „Sunt oameni intangibili”
Adrian Porumboiu, cel care deţine acum o parte din silozurile Cerealcom Vaslui, unul dintre principalii jucători pe piaţa agricolă din România ne-a declarat că la Cerealcom Vaslui şi Insula Mare a Brăilei este vorba despre persoane „intangibile”, care din 2001 până în prezent au rămas pe poziţii: ”Eu de la Cerealcom Vaslui nu am preluat decât silozuri, nu terenuri. Noi lucrăm cu terenuri private. Mi-aş dori Insula Mare a Brăilei, însă îmi cunosc limitele. Acolo este vorba despre persoane intangibile şi nu cred că mai interesează pe nimeni faptele din 2001. Cerealcom Vaslui a lui Strungariu era cea mai mare firmă agricolă din ţară atunci. Prefer să nu comentez despre Duluţe şi ceilalţi.”
Ilie Sârbu a „recomandat“ arendarea IMB către Culiţă Tărâţă
Ilie Sârbu, fostul ministru PSD al Agriculturii în anul 2001 şi actualul socru al premierului Victor Ponta, a fost cel care a participat la ședința Agenției Domeniilor Statului (ADS) la care s-a decis ca deputatul (pe atunci) PSD, Culiţă Tărâţă să primească în arendă Insula Mare a Brăilei, după cum rezultă din documentele publciate de România Liberă încă din anul 2008. După ce preşedintele ADS de atunci, Cristian Candet, a citit o notă în care propunea arendarea în favoarea firmei lui Culiţă Tărâţă, ministrul Sârbu a cerut membrilor Consiliului de Administrație al ADS să ia rapid hotărârea de arendare pentru “exploatarea eficientă a solului în vederea obţinerii de producţii agricole pe măsura condiţiilor existente în această zonă”.
Sursa: romanialibera.ro
