INTERVIU ZIARE.COM Radu Soviani: Ponta așează în pământ semințele pentru o nouă criză | Grecia și cine a turnat vin la petrecere să plătească

Si Grecia, dar in special creditorii internationali trebuie sa faca pasi inapoi pentru iesirea din criza.

Creditorii trebuie sa accepte reducerea datoriei si marirea perioadei de rambursare, iar Grecia trebuie sa aduca inapoi banii deturnati prin coruptie de-a lungul timpului, afirma analistul economic Radu Soviani.

Daca Grecia „va reusi sa recupereze din banii furati 30-40 de miliarde de euro, ei sunt suficienti pentru plata dobanzilor pentru datoriile rescandentate pe mai multi ani de acum incolo. Iar Grecia se va putea concentra pe relansarea economica, nu pe strangerea curelei”, a explicat Radu Soviani intr-un interviu acordat Ziare.com.

In opinia analistului, nu vorbim numai despre o culpa a Greciei pentru situatia actuala: „cei care au turnat vin la petrecere sunt creditorii europeni. (…) trebuie sa-si asume partea lor de responsabilitate pentru ca nu au luat bautura atunci cand ar fi putut, adica nu au limitat aceste imprumuturi la timp”.

Radu Soviani atrage atentia asupra riscurilor care pandesc Romania: „Acest populism desantat cu reduceri de TVA negandite, insuficient fundamentate, din punctul meu de vedere trebuie sa inceteze. Ce facem? Construim o proprie criza a Greciei, asa cum am construit in 2007-2008 nestiind sa gestionam bunastarea, sau luam masurile in acest moment?”

Ce evolutie vedeti pentru Grecia? Cine ar fi de asteptat sa faca pasul inapoi pentru deblocarea situatiei, Guvernul Tsipras sau liderii eurozonei?

Probabil ca ambele parti, dar pasul semnificativ va fi mai degraba din partea creditorilor europeni. Daca pana saptamana trecuta vorbeam de troica, de-acum ar trebui sa discutam in termeni de binom CE – Banca Centrala Europana (BCE) la care se adauga FMI.

Am vazut ca saptamana trecuta FMI a abordat o alta pozitie fata de cea clasica a creditorilor in raport cu Grecia, facand public faptul ca datoria Greciei e nesustenabila, adica nu va putea fi niciodata platita, indiferent de masurile de austeritate.FMI intelege mai degraba problema Greciei in acest moment.

Si care ar fi solutia?

E nevoie de masuri pe doua paliere. Pe de-o parte, creditorii internationali sa accepte o reducere nominala a datoriei publice a Greciei, insotita de lungirea perioadei de rambursare si de costuri mai mici de finantare a datoriei. Aceasta pare sa fie pozitia FMI si cred ca in cele din urma si creditorii europeni, CE, BCE, vor fi de acord ca aceasta este solutie rationala.

In ceea ce priveste Grecia, e impropriu sa vorbim de pasi inapoi, ci de pasi inainte. Grecii vor avea in mana politica fiscala prin care sa-si aduca bani la buget si pentru asta trebuie sa-i caute unde au fost deturnati prin acte de coruptie de-a lungul timpului. Si pentru a-i aduce in finantele publice, guvernul grec va beneficia de sprijin institutional inclusiv din partea OECD, care are parghiile necesare pentru a identifica banii deturnati.

Grecia va trebui sa isi ia propriile masuri de consolidare bugetara, fara presiunea creditorilor. Daca va reusi sa recupereze din banii furati 30-40 de miliarde de euro, ei sunt suficienti pentru plata dobanzilor pentru datoriile rescadentate pe mai multi ani de acum incolo. Iar Grecia se va putea concentra pe relansarea economica, nu pe strangerea curelei.

Dar vi se pare ca Guvernul Tsipras a dat din ianuarie pana acum dovada unei reale determinari anticoruptie si antievaziune?

Daca nu a dat din ianuarie pana acum, ceea ce reprezinta oricum o perioada redusa, categoric va da in perioada urmatoare, din punctul meu de vedere. Grecia va trebui sa se descurce pe propriile picioare, platind o parte dintre dobanzi catre creditori. Si sunt convins ca prin mesajele FMI privind cooperarea cu OECD Guvernul Tsipras va merge sa caute acesti bani in masura mai mare decat in primele 6 luni ale mandatului.

Spuneti ca eurozona ar trebui sa faca pasii decisivi inapoi si sa accepte o reducere a datoriei. Ce ar putea-o determina pe Angela Merkel sa isi asume in fata contribuabililor germani stergerea unei parti din datoria Greciei si implicit paguba pentru electoratul ei?

Realizarea cu maxima responsabilitate a scopului pentru care au fost create atat UE, cat si uniunea monetara, moneda unica. UE a fost creata pentru a asigura bunastarea tuturor membrilor. Nu poti asigura bunastarea unor membri ai UE, in conditiile in care le ingheti adhoc banii transferati de la BCE, asa cum s-a intamplat vineri.

Traim un moment istoric in care grecii au aratat ca nu pot fi niste servitori eterni, iar ce a ramas din troica, adica binomul CE-BCE, are nevoie de mai mult timp pentru a gandi pasul urmator. Esenta UE nu e sa-i excluzi pe cei mai saraci.

Saraciti din vina lor, din felul in care s-au supraindatorat.

Nu vorbim doar despre o culpa a Greciei. Sigur ca Grecia s-a indatorat peste masura. Dar cei care au turnat vin la petrecere sunt creditorii europeni. Ei au decis ca datoria privata a Greciei sa fie substituita de datoria institutionala. Deci creditorii privati care au imprumutat Grecia in acel banchet al imprumuturilor au scapat „netunsi”, adica si-au recuperat o buna parte din suma, in locul lor fiind pusi creditorii institutionali. Aceasta reteta nu a functionat.

Grecia e dupa 5 ani de austeritate, a pierdut un sfert din PIB, iar datoria publica nu numai ca nu s-a redus, ci a crescut de la 220 de miliarde la 320 de mld de euro. Deci creditorii trebuie sa-si asume partea lor de responsabilitate pentru ca nu au luat bautura de la petrecere atunci cand ar fi putut, adica nu au limitat aceste imprumuturi la timp.

Si daca maine Portugalia, poimaine Italia, raspoimaine Spania vor ajunge la concluzia ca democratia trebuie sa invinga, ca UE este despre solidaritate si vor cere stergerea unei parti din datorie? Nu avem un imens risc de contagiune?

Eu cred ca riscul este mai mare daca Grecia va fi lasata de creditori sa cada, sa fie exclusa din zona euro sau din UE. Pentru ca state precum Spania sau Italia vor vedea ce se intampla cand e nevoie de coerenta UE si de manifestarea scopului fundamental pentru care ea a fost creata.

Deci riscul este mai mare daca Greciei nu i se face o oferta rezonabila si rationala din punctul de vedere al restructurarii datoriei.

E ca si cand Bucurestiul ar decide ca Vasluiul, sarac, nu ar mai avea acces la lei pentru ca e zona indatorata si nu poate plati. Asa ceva este inimaginabil in interiorul unei tari si inimaginabil in interiorul UE.

Dar Vasluiul nu are un guvern propriu, nu are o politica si o legislatie fiscala autonome. El executa politica fiscala a Guvernului Romaniei.

Va contrazic. Vasluiul, ca si Iasul, Constanta etc, zone cu baronet local, au o administratie locala proprie. Sunt subventionati de guvernul central, o parte din bani vine de la centru, dar o buna parte vine din economia locala, judeteana.

Dar daca eu am lasat Vasluiul sa se indatoreze peste masura, dupa ce am tolerat crearea de drumuri judetene inutile, plata de studii de fezabilitate inutile, anveloparea de blocuri la preturi inimaginabile, nu pot sa vin sa spun – Vasluiule, eu te scot din leul nou si de azi incepand esti la periferia Romaniei!

V-a luat prin surprindere demisia ministrului de Finante elen, Varoufakis? Spunea ca nu va demisiona decat daca va invinge optiunea „Da” la referendum.

I-am citit motivatia si am apreciat gestul lui. Creditorii europeni nu puteau sta la masa negocierilor cu cineva care i-a facut teroristi in urma cu cateva zile. Varoufakis nu a vrut sa ofere nici cel mai mic pretext creditorilor pentru a refuza sa se aseze la masa negocierilor.

Spuneati de impartirea troicii in binomul CE – BCE pe de-o parte si FMI pe de alta parte. In CE, pozitia dominanta este a Germaniei. In FMI ea apartine SUA. Vedeti in clivajul din troica manifestarea rivalitatii SUA – Germania?

SUA nu decid direct ce face FMI, ci indirect. Deciziile in FMI se iau cu minimum 85% din voturi, SUA au peste 15%, deci pot bloca orice decizie care nu le convine.

Observam mai multe nuantari in pozitia FMI inca de saptamana trecuta. Citesc presa de peste ocean unde economisti cu reputatie spun ca Grecia a facut ceea ce trebuia refuzand termenii creditorilor. SUA par ca pun mai mult pret pe democratie, decat pe retunarea integrala a datoriei.

In orice economie, creditorii imprumuta cu speranta ca la un moment dat vor incasa mai mult. Pentru riscul pe care si-l asuma primesc o dobanda, iar el se materializeaza sau nu. Daca nu au luat bautura la timp si ei trebuie sa plateasca.

Interviul integral îl puteți citi pe ziare.com