Incredibil, dar adevarat Dosarul lui Sebastian Ghita este judecat de un magistrat care a dispus achitarea lui in urma cu 10 ani

Deputatul PSD Sebastian Ghita este de-a dreptul norocos. Acesta este judecat intr-un dosar in care este acuzat de fals si complicitate la inselaciune de 12 ani si 5 luni.

Acum dosarul este judecat de un complet al Curţii de Apel Bucureşti din care face parte o judecătoare care în 2004 a judecat acelaşi dosar şi a dispus achitarea deputatului.

Cititi mai jos un articol publicat de Gandul.info

În decembrie 2001, deputatul PSD Sebastian Ghiţă a fost trimis în judecată de procurorul Titu Duţă pentru două infracţiuni: una de complicitate la înşelăciune în formă continuată şi o infracţiune de fals în acte. Dosarul său a împlinit 12 ani şi cinci luni de când este pe rolul instanţelor din România.

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, Sebastian Ghiţă a fost trimis în judecată sub acuzaţia de înşelăciune şi fals în declaraţii, alături de alte nouă persoane (Berendel Dan Florin, Gheorghe Romulus, Lalu Ioan Gheorghe, Lenghel Alexandru, Iriza Stefan, Stefan Stela, Nicorici Mircea Daniel, Ştefan Stela, Grigoriu Dan Constantin).

Anchetatorii au descris în dosar mecanismul folosit de Ghiţă şi cei nouă complici ca fiind unul de tip suveică. Prin intermediul mai multor companii, ar fi vândut produse petroliere către OMV, eludând taxa FDSP (taxa pentru fondul special al drumurilor publice; denumită şi Taxa Băsescu, n.r.). Sebastian Ghiţă a fost acuzat că a participat activ la acest mecanism de fraudare a taxelor.

În rechizitoriul dosarului, faptele lui Sebastian Ghiţă sunt descrise astfel:

►„Sebastian Ghiţă trimis în judecată pentru complicitate la înşelăciune, prevăzută de art. 215, al 1 ci C.p. Cu aplicarea art. 41, al. 2 C.p. Constând că în calitate de administrator al Asesoft Com SRL- Ploieşti, în perioda aprilie-mai 2001 a indus şi menţinut în eroare Ministerul Transporturilor declarând cu ocazia achiziţionării de carburanţi auto fără cota M.T.R. că aceştia sunt folosiţi în alte scopuri decât circulaţia pe drumuri publice, în realitate produsele fiind comercializate cu taxa inclusă în preţ şi distribuită prin staţiile ce deservesc autovehiculele care folosesc drumurile publice cauzându-se astfel Ministerului Transporturilor o pagubă în valoare totală de 1.671.912.143 lei (suma este in lei vechi, n.red ,valoarea aproximativă la cursul mediu de 23 000 lei/USD este de 73 000 dolari N.red.) reprezentând taxa FDSP (taxa pentru fondul special al drumurilor publice; denumită şi Taxa Băsescu n.red)

►fals în declaraţii prevazută de art 292 C.p, constând în aceea că în calitate de administrator al Asesoft Com SRL, în anul 2001, în scopul obţinerii de carburanţi auto scutiţi de taxa FSDP a completat şi semnat o declaraţie pe proprie răspundere pe care a prezentat-o la rafinărie, declarând că va folosi carburanţii auto făra cota MTR în alte scopuri decât circulaţia pe drumurile publice (în agricultură, ocol silvic, etc…) iar în realitate combustibilii au fost comercializaţi prin staţiile de distributie care deservesc autovehiculele care folosesc drumurile publice. […]

►Organele specializate şi abilitate Direcţia Regionala Drumuri şi Poduri din cadrul Administraţiei Naţionale a Drumurilor prin structurile organizatorice, la sesizarea organelor de poliţie în data de 20.01.2001 au efectuat un control la Asesoft Com SRL. Din actul constatator rezultă că deşi reprezentantul societătii a depus la furnizorul de carburanti declaraţiile prevăzute de actul normativ menţionat, SC Asesoft Com SRL prin administratorul Sebastian Ghiţă a procedat la vânzarea carburanţilor fără cota de drum, încălcând astfel prevederile referitoare la scopul achiziţiei.

►SC Asesoft SRL reprezentată de Ghiţă Sebastian în perioada aprilie-mai 2000 a achiziţionat de la SNP sucursala Petrobrazi, în 17 rânduri cantitatea totală de 510 340 kg motorină pe care a vândut-o catre Master Mind SRL, administrată de Brendel Dan Florin făra a include taxa FSDP.”

(Sursa: Rechizitoriul dosarului Ghiţă n.red.)

Procurorul care l-a anchetat pe Ghiţă

Procurorul Titu Duţă, cel care l-a anchetat pe Sebastian Ghiţă în 2000-2001, a fost în perioada guvernului Ciorbea, în 1997, şeful Corpului de Control al Guvernului. În perioada 88-93 a fost procuror la biroului Anchete Speciale al Parchetului General. Apoi a fost procuror criminalist la Parchetul Tribunalului Bucureşti din 1993 până în 1997, când a ajuns la Serviciul de Combatere a Corupţiei din Parchetul General.

Numele lui Titu Duţă a apărut în presă în 2007 când a soluţionat cu Neînceperea Urmăririi Penale pentru 600 de funcţionari şi parlamentari acuzaţi de încălcarea legii privind declaraţiile de avere.

Traseul dosarului Ghiţă

Pe 1 decembrie 2002 dosarul lui Ghiţă este trimis în judecată şi ajunge pe masa judecătoarei Liliana Strava care în martie 2004 dispune achitarea lui Sebastian Ghiţă şi a coinculpaţilor săi. Parchetul contestă decizia şi în apel dosarul ajunge la un complet format din Antoaneta Nedelcu şi Dumitriţa Piciarcă. În decembrie 2004 cele două judecătoare pronunţă sentinţa prin care resping apelul şi astfel în achită pentru a doua oară pe Sebastian Ghiţă.

Dosarul ajunge la Curtea Supremă, unde în noiembrie 2005 dispune rejudecarea dosarului la Tribunalul Bucureşti. Adică practic se reia de la zero judecarea dosarului. În 2006 dosarul ajunge la Tribunalul Bucureşti unde ajunge pe masa judecătorului Voica Valerica. Aici dosarul este tergiversat până în 2011 când Ghiţă este achitat pentru a treia oară.

Deputatul PSD judecat a doua oară de judecătoarea care l-a achitat

După ce dosarul se plimbă de la Curtea de Apel la Curtea Supremă şi retur dosarul ajunge pe masa completului format din judecătoarea Antoaneta Nedelcu şi Mihai Oprescu. Antoaneta Nedelcu este una şi aceeaşi judecătoare care în 2004, alături de Dumitriţa Piciarcă, a dispus în apel achitarea pentru a doua oară a lui Sebastian Ghiţă.

Potrivit Codului de procedură penală, judecătoarea Nedelcu ar fi trebuit să formuleze o cerere de abţinere. Codul de Procedură penală prevede că „judecătorul care a participat la judecarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleiaşi cauze într-o cale de atac sau la rejudecarea cauzei după desfiinţarea ori casarea hotărârii”. Adică asta este situaţia de faţă.

În astfel de cazuri, practica judiciară spune că judecătorul aflat în această situaţie trebuie să formuleze o cerere de abţinere. Asta înseamnă că el înştiinţează conducerea instanţei că nu poate judeca dosar pentru a mai emis o soluţie. gândul a consultat dosarul de instanţă, adică volumele unde sunt depuse toate achetele şi a constat că nu există nici un document din care să rezulte că judecătoarea Nedelcu a depus o cerere de abţinere. De altfel nici înregistrările electronice ale dosarului nu arată că judecătoarea ar fi vrut să nu judece dosarul.

Experţii consultaţi de gândul spun că în aceste cazuri procurorul de şedinţă sau una din părţile din dosar puteau cere recuzarea judecătorului. Dacă nu au făcut asta potrivit noului cod penal, acest aspect poate fi invocat drept motiv pentru o contestaţie în anulare. În schimb nu există o sancţiune pentru judecătorul în cauză.

Judecătoarea Nedelcu nu a răspuns solicitărilor gândul de a-şi prezenta punctul de vedere. Nici deputatul PSD, Sebastian Ghiţă nu a dorit să-şi prezinte punctul de vedere.

Judecătoarea Antoaneta Nedelcu are 23 de ani de experienţă în magistratură. Din 1998 este judecător la Curtea de Apel Bucureşti. Potrivit declaraţiei de avere deţine două apartamente, o maşină, credite de 95000 de euro la banci. A declarat că în calitate de judecător câştigă aproape 12.000 de lei lunar. Soţul judecătoarei este George Nedelcu, avocat în baroul Bucureşti.

Numele judecătoare a fost menţionat în presă în anii 2000 când a soluţionat o cerere de arestare preventivă a omului de afaceri Ovidiu Tender. Acesta a fost apărat în calitate de avocat de actualul premier Victor Ponta şi de Gheorghiţă Mateuţ. Antoaneta Nedelcu a dispus arestarea lui Tender, fiind în complet cu judecătorul Stan Mustaţă, cel care acum a fost arestat preventiv pentru corupţie. Alături de acelaşi Stan Mustaţă, Nedelcu a dat statul în judecată pentru a solicita sporul de stres.

Faptele lui Ghiţă s-ar fi prescris

Pe 11 februarie procurorul Parchetului Curţii de Apel Bucureşti, Florina Dinescu a anunţat instanţa că în urma intrării în vigoare a Noului Cod Penal infracţiunile lui Sebastian Ghiţă s-au prescris. Instanţa a consemnat în minută această precizare a procurorilor. Întrebat dacă doreşte ca judecarea dosarului să continue, Ghiţă a răspuns afirmativ. În fapt, acum el nu mai poate fi condamnat. Nu este clar însă cum a determinat completul de judecată prescripţia faptelor în dosarul lui Ghiţă având în vedere că nu există o menţiune clară în acest sens în încheierile de şedinţă.

O nouă plângere penală. Cazul Negoiţă

Numele deputatului Ghiţă a reapărut săptămâna aceasta într-un context legat de fapte penale. Primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, a depus, săptămâna aceasta, la Parchetul General o plângere penală împotriva deputatului PSD Sebastian Ghiţă pe care îl acuza că l-a ameninţat cu moartea.Vicepreşedintele PSD şi primar al Sectorului 3, Robert Negoiţă s-a prezentat la Parchet în cursul zilei de marţi pentru a depune personal plângerea. „Sebastian Ghiţă m-a sunat în urmă cu o săptămână şi m-a ameninţat josnic şi ruşinos. M-a ameninţat cu moartea”, a susţinut primarul sectorului 3.

„Mi-a spus: ‘Te termin. Ai intrat pe mâna mea, o să te termin. Mori de mâna mea, nu o să te las’. Astea sunt cuvintele pe care mi le-a spus”, a relatat Negoiţă.

Sebastian Ghiţă a negat că l-ar fi ameninţat pe Negoiţă. „Nu am mai vorbit cu domnul Negoiţă nici direct si nici la telefon de foarte multe zile. Nu am avut niciodata legaturi de nici un fel. Ori a visat urat ieri noapte, ori l-a pacalit cineva aseară la telefon”, a declarat Sebastian Ghiţă citat de RTV.