Dupa petrol, traficul cu artefacte valoroare reprezinta o a doua sursa financiara pentru Statul Islamic. Marturiile mai multor actori ai acestei piete de contrabanda arata cum reuseste gruparea sa tranziteze marfa pana in Europa, relateaza national.ro
Pe masura ce fortele Coalitiei castiga teritoriile ocupate de ISIS, in special cu eliberarea orasului irakian Mosul, jihadistii au pierdut controlul asupra puturilor petroliere, deci enorme sume de bani. Conditii in care ”califatul” si-a compensat pierderile cu traficul de antichitati. Intre Siria si Irak, teritoriul ocupat de gruparea terorista se intinde in fosta Mesopotamie. Calificata leagan al civilizatiei, aceasta regiune adaposteste comori ale antichitatii pe care jihadistii le vand celui care da mai mult. Un exemplu in acest sens a fost devalizarea orasului Palmira. Anul trecut, ambasadorul Rusiei la ONU a estimat ca ISIS a castigat intre 150 si 200 de milioane de dolari pe an din traficul cu artefacte.
Licente locale pentru sapaturi
Intr-un articol publicat luni de Wall Street Journal, mai multi martori relateaza cum procedeaza jihadistii pentru a pune mana pe operele de arta antice si pentru a le revinde. ISIS elibereaza licente localnicilor autorizandu-i sa faca sapaturi in diverse situri. De notat ca, anul trecut, ISIS controla 4500 de situri arheologice din care 9 inscrise in Patrimoniul UNESCO. Operatiunile sunt supervizate de soldatii Daesh, deseori de combatanti straini, considerati a fi mai loiali. La inceput, ISIS se multumea sa ceara o taxa reprezentand 20% din valoarea fiecarui artefact gasit. Ulterior, cautatorii de comori au fost obligati sa vanda ISIS toate antichitatile descoperite la un pret cu 20% mai mic decat valoarea lor potentiala, iar jihadistii ei insisi se ocupau de revanzarea acestor obiecte pe piata neagra.
Turcia si Libia, placi turnante
ISIS nu se ocupa cu scoaterea acestor obiecte in afara teritoriului pe care-l controleaza, ci le vinde direct intermediarilor. Majoritatea antichitatilor tranziteaza intai Turcia sau Libanul, facand din cele doua tari placi turnante ale contrabandei cu antichitati. Pentru a traversa frontiera, contrabandistii nu duc lipsa de imaginatie si profita de orice: convoiuri umanitare sau de diverse exporturi pentru a-si ascunde marfa in camioane. Un martor interogat de WSJ a declarat ca a platit 1000 de dolari unei femei siriene care purta ayaba (rochie traditionala, neagra si lunga) pentru a trece peste frontiera turca, intr-un sac, o statuie romana de bronz. Operatiune reusita pentru ca politia nu perchezitioneaza femeile din considerente religioase.
Pe la noi, pe la bulgari
Odata ce marfa ajunge in Turcia sau in Liban ea este revanduta altui intermediar. Acesta din urma foloseste acelasi procedeu pentru a trece antichitatile intr-o alta tara. Deseori, artefactele tranziteaza sud-estul Europei, in special prin Bulgaria si prin Romania, inainte de a ajunge in vestul continentului european, in special in Germania si in Elvetia, de unde ajung pe piata neagra. Dar circula din ce in ce mai mult via tari din Asia de sud-est, unde controalele sunt mai putin stricte.
Stocate cu anii
O ultima etapa a traseului antichitatilor consta in ”spalarea” originii lor. O opera antica poate fi pastrata timp de mai multi ani, chiar si un deceniu, inainte a fi scoasa la vanzare, potrivit informatiilor jurnalistilor americani. Aceasta ”pauza” serveste pentru a le atribui obiectelor un nou istoric al proprietatii, ceea ce face deseori foarte dificila urmarirea lui. Antichitatile ajung in general in galerii de arta europene. Potrivit ministerului bulgar de Interne, 20 de astfel de galerii vand artefacte de contrabanda, fara a oferi insa nume. Potrivit Europol, intre 80 si 90% din antichitatile ce sunt puse in vanzare ar fi de origini ilicite.
Cititi mai mult pe national.ro
