Raed Arafat a comis-o din nou, în complicitate cu Antena 3 – televiziunea care l-a folosit în protestele împotriva guvernului Boc din iarna lui 2012 şi care, de atunci, se simte datoare să-i ia apărarea de fiecare dată când se află la ananghie. Aşa s-a întâmplat şi în cazul tragediei din Apuseni, atunci când Raed Arafat a dat fuga la Antena 3 să se scuze înainte să-l acuze cineva. Împreună, au pus la cale un plan de manipulare mediatică, prin atacarea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS), deturnând astfel atenţia de la responsabilitatea echipelor de intervenţie, care au ajuns prea târziu la locul accidentului soldat cu moartea tinerei Aura Ion şi a pilotului Adrian Iovan. Planul a funcţionat. Arafat nu numai că n-a dat socoteală pentru moartea celor doi, dar a fost şi avansat în funcţie de premierul Ponta. La fel s-a întâmplat şi după prăbuşirea elicopterului SMURD în lacul Siutghiol. Arafat a evitat presa independentă şi s-a grăbit să ajungă iute la Antena 3, unde şi-a fabricat din nou imaginea de „victimă a băsiştilor”. De astă dată, a mers şi mai departe girând un scenariu diabolic lansat pe axa Gâdea-Badea-Ciuvică: că „băsiştii” au inventat strigătele de ajutor ale victimelor auzite pe o înregistrare video de amator! Mai mult, după cum a remarcat jurnalistul Dan Turturică pe Facebook, Arafat a plusat folosind echipe de intervenţie plătite din banul public pentru a susţine teoria celor de la Antena 3! Iată observaţiile lui Turturică:

„Chiar nu înțeleg de ce a făcut Raed Arafat un experiment pentru a demonstra că strigătele piloților sau ale personalului medical din elicopterul prăbușit în lacul Siutghiol nu puteau fi auzite de pe mal. Există vreun alt motiv pentru a face un asemenea lucru decât acela de a susține teoria idioată a unor televiziuni că înregistrarea cu strigătele după ajutor a unuia dintre piloți ar fi un trucaj?!
Care este beneficiul consumului unor resurse pentru a realiza acest experiment? De ce au trebuit deplasați mai mulți scafandri și băgați în apa rece ca gheața pentru a recrea momentul strigătelor?
Ce încearcă să demonstreze cu asta? Că victimele au murit rapid? Şi dacă da, ce concluzie ar trebui să tragem? Că au murit fără să sufere? Că au murit cu zâmbetul pe buze, convinse că s-au sacrificat pentru o cauză nobilă? Şi dacă ar fi, prin absurd, așa asta ar trebui să ne consoleze cu ceva? Chiar și pe familiile celor decedați?
Am rezistat mult tentației de a comenta responsabilitatea lui arafat în producerea acestui accident până la aflarea concluziilor celor ce analizează cauzele accidentului și din respect pentru contribuția sa, incontestabilă, la realizarea unui sistem performant de prim ajutor.
Cu toate acestea, complicitatea sa la acreditarea teoriei conspirației anti-Arafat de către tele-iresponsabilii nației aruncă o lumină nouă, urâtă, asupra caracterului său. În totală contradicție cu imaginea de om integru, intens preocupat de soarta semenilor săi, cu care ne obișnuise.
În loc de experimente care să demonstreze că dușmanii i-au fabricat o înregistrare audio care să amplifice impactul emoțional al dramei, mă așteptam ca Arafat să facă experimente care să clarifice dacă mecanismul pe care îl administrează are sau nu o problemă. asta ar face un om preocupat în primul și în primul rând ca astfel de incidente să nu se mai întâmple. Asta ar face un om interesat mai mult de binele semenilor săi decât de impactul asupra imaginii sale.
Cu sau fără țipetele după ajutor înregistrate, realitatea este aceeași: un elicopter trimis să salveze o viață s-a prăbușit iar patru oameni au murit. Cu sau fără țipetele de ajutor înregistrate, Arafat are obligația de a se convinge și de a ne convinge că astfel de accidente nu se vor mai repeta.
Un experiment inutil, menit să-i consolideze imaginea de victimă a unui complot mediatic, nu reprezintă doar timp și resurse irosite ci și un semn al fugii de responsabilitate”.

 

Sursa: reportervirtual.ro