Înalta Curte păzeşte casele Mafiei Imobiliare

Hotărârile adoptate de membrii Secţiei de contencios a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României, condusă până de curând de judecătoarea Gabriela Bârsan, servesc interesele Mafiei imobiliare. Judecătorii „conduşi” de Gabriela Bârsan au ajuns să valideze, practic, actele false întocmite de Mafie, refuzând, pur şi simplu, să respecte legile româneşti în vigoare şi hotărârile Curţii Constituţionale. Prevalându-se de poziţia adoptată de Gabriela Bârsan şi de secţia pe care o conducea în cadrul Înaltei Curţi, judecătorii din toată ţara au ajuns să valideze tot soiul de documente false, întocmite pe genunchi prin cine mai ştie ce birturi sau localuri obscure.

Actele false antedatate, acoperire pentru construcţii ilegale

Una dintre metodele folosite de mafioţii sau de rechinii imobiliari este cea de a se întocmi acte false sau ilegale, antedatate cu ani buni, pe baza cărora să poată fura, efectiv, terenurile oamenilor sau să ridice, „cu acte”, clădiri ilegale pe terenurile acestora. În acest mod au fost emise, prin fals intelectual, autorizaţii de construire sau certificate de urbanism strâmbe, fără ca infractorii să-şi facă vreo grijă. Fiind antedatate, fapta de fals era de cele mai multe ori  prescrisă iar actele ilegale nu mai puteau fi anulate în instanţă, deoarece se depăşea termenul legal de un an, în care se putea cere nulitatea acestora. Această „scăpare”, pentru care România a fost criticată, în repetate rânduri, a fost îndreptată începând din ianuarie 2005, prin legea contenciosului administrativ. Legea a prevăzut ca orice act administrativ strâmb (hotărâri de consiliu, autorizaţii de construire, certificate de urbanism etc) să poată fi atacat oricând, indiferent de anul în care a fost emis, pe calea ”excepţiei de nelegalitate”, pentru ca nimeni, niciun caz individual, să nu mai poată fi judecat vreodată pe bază de acte ilegale.

Mafia imobiliară a fost foarte deranjată – dacă se aplica legea, nu se mai puteau folosi actele falsificate şi antedatate.

Lege pentru „lămurirea” judecătorilor

Mulţi dintre judecători le-au dat satisfacţie interlopilor şi au refuzat să respecte legea, spunând că nu putea fi aplicată şi pentru actele datate înainte de 2005, anul publicării legii în Monitorul Oficial. Fals, au replicat legiuitorii, legea prevede că se controlează legalitatea oricărui act, potrivit legilor în vigoare la acea dată. Atitudinea ilegală a judecătorilor i-a determinat pe parlamentari să modifice legea şi să „întărească” articolul de lege menit care deranjase atât de mult interesele tâlharilor imobiliari.. Iniţiatorii legii i-au criticat deosebit de dur pe judecători.  “Textul legii este foarte clar, cercetarea legalităţii unui act administrativ se face oricând, ceea ce înseamnă că nu are relevanţă data emiterii acestuia. Instanţele de judecată, îndeosebi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Secţia de contencios  administrativ şi fiscal (…) privează cetăţenii României de un important instrument juridic de apărare a drepturilor subiective  acordate prin lege, dar încălcate prin acte administrative”, se arată în nota de fundamentare a legii.

Hotărârile Curţii Constituţionale, aruncate la coş

Judecătorii Înaltei Curţi au cerut atunci, în repetate rânduri, Curţii Constituţionale să constate că ar fi neconstituţional articolul din lege care permite ridicarea excepţiei de nelegalitate a unui act, indiferent de data la care a fost emis. Curtea le-a răspuns de fiecare dată că prevederea este perfect legală şi conformă legislaţiei europene şi că nu se pune problema retroactivităţii. „Altfel ar fi zdruncinat însuşi fundamentul statului de drept, căci ar fi posibil ca instanţa de judecată să pronunţe, în numele legii, o hotărâre bazată pe un act încheiat cu încălcarea legii.”, spune Curtea Constituţională. Deşi aplicarea acesteia este generală şi obligatorie, judecătorii Înaltei Curţi au hotărât să facă pe uşa din dos ceea ce nu reuşiseră pe drumul trasat de Constituţie.  Plenul Secţiei de Contencios de la Înalta Curte, condus de Gabriela Bârsan,  a emis „Solutii de principiu si de unificare a practicii judiciare adoptate în perioada 2006-2011”, în care a hotărât: se înlătură aplicarea dispoziţiilor art.4 alin (1) din Legea nr.554/2004, cu privire la actul administrativ unilateral cu caracter individual, emis anterior intrării în vigoare a Legii nr.554/2004, a cărui legalitate se contestă”.

Sute de dosare, judecate prin „înlăturarea legii”

Aşa-numita soluţie de principiu care nu are număr, nici legătură cu practica unitară, a fost adoptată, „cu ridicări de mână”, în plenul judecătorilor din 26 mai 2008 şi menţinută în 16 martie 2009, în ciuda legilor şi a hotărârilor Curţii Constituţionale. Aceasta are relevanță juridică nulă.  Mai mult, „deoarece urmăreşte înlăturarea aplicării legii, <<soluţia>> sfidează ordinea constituțională și statul de drept”, ne-au declarat specialişti de marcă în materia dreptului constituţional. Potrivit Constituției, Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării (art.61 alin.1), în timp ce justiția se înfăptuiește în numele legii, iar judecătorii se supun numai legii (art.124 alin.1 și 3). Înlăturarea aplicării textelor de lege este strict interzisă instanțelor judecătorești! Acestea se supun legii, deci nu o pot încălca și nici înlătura.

Poziția judecătorilor Înaltei Curţi,  lipsită de fundament legal și constituțional, reprezintă în fapt o deturnare de putere la care au aderat, din păcate, și alți judecători de la diferite instanțe de contencios administrativ din țară. În Bucureşti, dar şi în întreaga ţară sunt sute, poate mii  de dosare în care mafioţii imobiliari îşi autentifică actele false prin intermediul judecătorilor „strâmbi”, care au abandonat legea la adăpostul „soluţiei de principiu” adoptată de judecătorii păstoriţi de Gabriela Bârsan.

Judecătoarea TMB s-a răzgândit să aplice legea

Unul dintre cele mai flagrante astfel de cazuri s-a „derulat”, recent, la Tribunalul Municipiului Bucureşti (TMB), unde un  petent a cerut instanţei să verifice legalitatea actelor, datate înainte de 2005, pe baza cărora unii îşi construiseră nu mai puţin de şase case pe terenul său. În cererea sa, Victor Vasile arăta că actele celor care-şi construiseră vilele pe terenul său de la Cheia erau emise prin fals intelectual, de către autorităţi necompetente şi nu respectau condiţiile legale. Între actele reclamate de acesta se numără autorizaţii de construire şi certificate de urbanism emise de Consiliul local Mâneciu (în loc de Primărie), pentru terenul identificat pe DN1A fără număr (adică undeva între Ploieşti şi Braşov) şi planuri de situaţie avizate prin fals intelectual, fapt constatat şi reţinut de organele de cercetare penală. Pe 6 septembrie 2011, judecătorul Bogdana Secan a hotărât să respingă excepţia de nelegalitate „legalizând”, în acest mod, actele de mai sus, inclusiv cele despre care procurorii reţinuseră că s-au completat prin fals intelectual. Motivul pentru care Bogdana Secan a respins excepţia şi a hotărât să nu respecte legea a fost taman „soluţia de principiu” a plenului judecătorilor Secţiei de Contencios de la Înalta Curte. Curios este faptul că aceeaşi judecătoare hotărâse, cu trei luni înainte, în acelaşi dosar, că articolul de lege contestat trebuie aplicat ad-literam. Cum de s-a întâmplat să se răzgândească, tot nelegal, rămâne, probabil, la aprecierea procurorilor.

Specialiştii în drept desfiinţează Înalta Curte

Specialiştii în drept constituţional pe care i-am consultat au calificat situaţia drept „o minunăţie”.  Ei ne-au spus că judecătorii nu au niciun drept să hotărască înlăturarea dispoziţiilor legale în acest mod. Ei spun că obţinerea sau apărarea unui drept nu se poate fonda pe un act a cărei legalitate este îndoielnică. „Există pericolul ca instanţa de judecată să pronunţe, în numele legii, o hotărâre bazată pe un act încheiat cu încălcarea legii”, ne-au declarat specialiştii. Oficialii Tribunalului Bucureşti au refuzat să comenteze, iar Înalta Curte nu a răspuns încă solicitării noastre. Unul dintre judecătorii de acolo ne-a confirmat, neoficial, că aşa zisa soluţie de principiu a secţiei de contencios nu are niciun fundament legal. De altă parte, surse din Consiliul Superior al Magistraturii ne-au sugerat să ne adresăm Inspecţiei Judiciare pentru ca aceasta să verifice modul în care judecătorul TMB Bogdana Secan s-a răzgândit asupra aplicării legii pe parcursul judecării aceluiaşi dosar.