În loc să astupe gropile, CNADNR bagă bani în propria imagine

Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din Rromânia (CNADNR) vrea să îşi îmbunătăţească imaginea şi să măsoare „gradul de satisfacţie” a românilor în ce priveşte infrastructura rutieră, în special legată de autostrăzile de pe principalele coridoare de transport. Pentru asta, şefii CNADNR, instituţie din cadrul Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional condus de ministrul delegat Dan Şova, este dispusă să plătească aproximativ 37.000 de euro pentru o perioadă de patru luni, potrivit jurnalistilor de la gandul.info.

Valoarea reprezintă suma a două contracte de achiziţie directă pe care CNADNR vrea să le încheie, fiecare, pe câte patru luni, ceea ce echivalează cu 440 de euro pe zi. Unul dintre contracte este pentru achiziţia de „servicii de consultanţă în gestiune marketing”, şi se numeşte „Construirea de strategii de imagine referitoare la activitatea CNADNR”.

Valoarea estimată a contractului „Construirea de strategii de imagine referitoare la activitatea CNADNR” este de 64.033 de lei fără TVA, adică 79.400 de lei cu TVA. Criteriul de atribuire il reprezintă oferta cu preţul cel mai scăzut.

„O analiză a percepţiei publice asupra activităţii CNADNR va conduce la identificarea polilor de creştere economică, a verigilor slabe dezvoltate de infrastructură deficitară, a deformării percepţiei ca urmare a lipsei unor măsuri active de intervenţie în zona media şi de informare a utlizatorului asupra situaţiei curente, strategiilor de dezvoltare, a deficienţelor cauzate în implementarea proiectelor de limitele bugetare”, se arată în caietul de sarcini aferent procedurii de atribuire.

În plus, şefii CNADNR vor să se poziţioneze corect. „Obiectivul general al proiectului îl constituie crearea unei strategii de imagine care să permită poziţionarea corectă a CNADNR în domeniul transporturilor rutiere la nivel naţional, cât şi internaţional”, adaugă documentul.

„Elaborarea unei metodologii de evaluare a imaginii CNADNR, poziţionarea faţă de societatea pe care o deserveşte, identificarea nevoilor utilizatorilor infrastructurii rutiere comparativ cu ritmul de dezvoltare a infrastructurii, identificarea unor tehnici de promovare a imaginii şi a efectului presupus a fi produs astfel încât societăţii să ii parvină o imagine clară, coerentă, corectă şi de perspectivă asupra activităţii derulate de companie” reprezintă câteva din obiectivele contractului.

Printre activităţile prevăzute în contract se numără şi identificarea prin „instrumente sociologice specifice” a percepţiei publice asupra activităţii CNADNR, pentru care va fi realizată o analiză SWOT (puncte tari-puncte slabe-oportunităţi-ameninţări).

Conducerea CNADNR îşi propune să afle şi cât de mulţumiţi sau nemulţumiţi sunt românii de infrastructura rutieră din România.

„Identificarea unui set de indicatori preponderent utilizaţi în mod informal de către societate, în măsurarea gradului de satisfacţie /insatisfacţie în raport cu infrastructura rutieră”, se arată în caietul de sarcini.

Firma care va câştiga contractul îşi va începe activitatea în 3 zile calendaristice de la data semnării contractului.

„Măsurarea şi evaluarea percepţiilor publice referitoare la percepţia publicului faţă de activitatea CNADNR” este un alt contract pe care CNADNR vrea să îl încheie pe o durată de 4 luni. Valoarea estimată a acestuia este de 81.590 cu TVA.

Contractul presupune executarea de „servicii de sondaje de opinie” şi va fi încheiat prin achiziţie directă. Invitaţia la participare la licitaţie este semnată Mircea Pop, director general CNADNR.

La capitolul riscuri se arată că „există riscul ca informaţiile primare care vor fi primite sau culese de către consultant în cadrul proiectului să nu fie complete sau să nu aibă un grad de încredere corespunzător în cadrul acestui proiect. Intră în sarcina consultantului să revizuiască, să completeze, să imbunătăţească bazele de date şi informaţiile asftel încât să fie satisfăcătoare pentru scopul proiectului şi pentru beneficiar, fără costuri suplimentare”, menţionează caietul de sarcini.

Cheltuielile sunt făcute deși România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul autostrăzi, cu doar 550 de kilometri, din care 400 au fost construiți în cei 23 de ani și jumătate care au trecut de la Revoluție. Multe dintre noile porțiuni de autostradă nu leagă nimic, pentru că încep în câmp şi se termină tot în câmp.