Scrisoare de la un lingău către un nepreședinte
Domnule Traian Băsescu,
Am văzut că ați depistat “haita de propagandă a anilor ’50”. M-am gândit că vă referiți la M. Gâdea, M. Badea, A. Ursu, R. Dumitrescu, R. Tudor, D. Grecu, O. Stancu-Zamfir (de la Antena 3), V. Ciutacu și A. Crețulescu (de la România TV). Când erați președinte, din ce-mi amintesc, prin zonele respective ați identificat metodele anilor ’50: șantaj, linșaj, distrugerea “dușmanului de clasă”. Era vremea mogulilor și a tonomatelor.
E drept, de o vreme vă simțiți bine la România TV, cu Ciutacu & Crețulescu. Sunt bune și tonomatele la ceva.
La Antena 3 nu ați fost încă, dar vi se pregătește covorul. De o vreme, v-au lăsat în pace, nu vă mai linșează de dimineață până seara. Poate și pentru că vorbiți aceeași limbă: limba anti-justiției, pe care ei o exersează de vreo 10 ani. Nu ei au venit spre dvs., ci dvs. ați adoptat retorica lor. N-ar fi de mirare ca în curând să le bateți în ușă, cu întrebarea tradițională: “Antena 3 e aici?”. Atenție mare: Gâdea pupă bine!
Am aflat, puțin mai târziu, că nu la gâzi, ciutaci, răzvandumitrești v-ați referit, ci la M. Bot, G. Cartianu, L. Ciocăzanu, M. Marian, D. Tăpălagă și C. Tolontan. Noi suntem “haita de propagandă a anilor ’50”! Jubilează Antena 3 de bucurie, i-ați dat muniție. Sunteți mulțumit? Vă place? Vă distrează că Gâdea ne linșează așa cum vă linșa pe dvs. odinioară?
Ați spus la România TV (la tonomate, carevasăzică): “Propagandiștii sunt aceiași care mă proslăveau pe mine, nu am avut niciun aranjament cu ei, fie că se numeau Tăpălagă, Bot, Ciocăzanu sau mai știu eu ce alți lingăi voluntari, tot soiul de oameni de proastă calitate… Această hoardă de propagandiști… dacă spui ceva despre Kovesi… Tăpălagă, unul care m-a lins fără să-i cer, voluntar a fost, acum și-a schimbat obiectul lingerilor”.
Și ați continuat: “Nu le-am cerut eu lui Tăpălagă, Cartianu, Ciocăzanu, Bot, Mircea Marian să mă susțină. Nu am avut discuții cu ei în timpul mandatului pe această temă”.
Domnule Băsescu, mi-e milă de dvs.! Judecata trebuie să vă fie puternic zdruncinată dacă ați avut nesimțirea să-mi atașați epitetul “lingău”. Nu mă cunoașteți, d-le Băsescu! Nimeni, dintre cei care mă cunosc, nu ar îndrăzni să mă considere lingău. Știți de ce, d-le Băsescu? Pentru că nu sunt. Am alte defecte, nu și pe acela de a fi lingău.
Dacă eram lingău, nu-mi periclitam poziția de redactor-șef la “Adevărul”, la alegerile prezidențiale din 2009 sau la referendumul din 2012, pentru a nu transforma ziarul într-o tribună anti-Băsescu, așa cum își dorea patronul!
Dacă eram lingău, veneam să vă cerșesc vreo funcție, vreun contract, vreun avantaj, ceva. Ați fost președinte zece ani, ministru o eternitate, dar nu ne-am intersectat niciodată în astfel de combinații. Nu mi-ați făcut niciodată vreun avantaj, după cum nimeni din clientela dvs. – sau din orice altă zonă politică – nu mi-a făcut.
N-ați înțeles nimic, d-le Băsescu! N-ați înțeles că, în momente-cheie ale istoriei recente, n-am susținut persoane fizice, ci instituții sau oameni-instituție. Am mizat pe principii, legi, dreptate și adevăr. În ceea ce vă privește, nu l-am susținut pe Traian Băsescu, ci pe Președintele României.
Nu datorez nimic nimănui, d-le Băsescu, iar asta mă face liber. Și, credeți-mă, prețuiesc libertatea. V-am votat de două ori (în 2004 și 2009), v-am susținut în două referendumuri de demitere (în 2007 și 2012), am condus ziare etichetate de actualii dvs. prieteni drept “băsiste”, am scris editoriale împotriva mafiei USL (așadar, “băsiste”), am publicat o carte cu titlul “Jurnalul unui puci ratat”, dar nu regret nimic. Nu retrag niciun rând, niciun cuvânt. Am făcut totul din convingere. Am făcut ce trebuia pentru țara asta, așa cum și dvs. ați făcut-o deseori!
La momentele respective, în bătăliile cu Ion Iliescu, Adrian Năstase, Mircea Geoană, Dan Voiculescu, Victor Ponta, Crin Antonescu sau Călin Popescu-Tăriceanu, dvs. d-le Băsescu, ați fost soluția rezonabilă. Ați întărit și apărat Justiția. Ați promovat-o pe Monica Macovei la Ministerul Justiției. I-ați numit în funcții-cheie pe Laura Codruța Kovesi, Livia Stanciu, Daniel Morar. Ați întărit axa București – Washington.
Acum, ați făcut o țintă din d-na Kovesi, o atacați grosolan pe d-na Stanciu, v-ați dezis de Monica Macovei și îl insultați mizerabil pe ambasadorul american. Dvs., nepreședintele Băsescu, v-ați îndepărtat la ani-lumină de președintele Băsescu. Adevărul e că nu mai sunteți băsist, domnule Băsescu! Dacă băsism înseamnă justiție și stat de drept, atunci ați devenit un violent antibăsist.
Omenește, vă înțeleg. Aveți necazuri mari în familie. Nu e ușor să-ți vezi fratele în pușcărie, fiica și ginerele în dosare penale. Plus consilierii la Rahova. Plus protejata în cătușe. Înțeleg că nici dvs. nu vă e ușor în combinația cu Cășuneanu. Dar tot dvs. ați spus cândva, în plin mandat: “Între nevoia de consolidare a Justiției și reflexul firesc de a-ți apăra fratele, aleg consolidarea Justiției”.
Am apreciat această opțiune. De aceea v-am și susținut, d-le Băsescu, nu pentru că aș fi un lingău, cum mârlănește v-ați exprimat. Între timp, v-ați mutat cu arme și bagaje în tabăra anti-Justiției. În tabăra Corupției, d-le Băsescu! Între Justiție și Elena Udrea, ați ales-o pe Elena Udrea, chiar dacă astfel ați îndepărtat din preajma dvs. oameni remarcabili. Iar pe cei care au rămas i-ați pus în situații penibile.
Apropo de d-na Udrea: când o întâlniți, rugați-o să nu mai trimită interviuri pe stick, la cheie, cu întrebări și răspunsuri scrise de echipa sa de imagine, pentru a fi publicate în ziarul central pe care-l patronează din umbră! Nu de alta, dar e păcat să transformae niște ziariști în lingăi. Lingăi adevărați, d-le Băsescu!
Vă străduiți să justificați atacurile împotriva DNA și a Înaltei Curți prin aceea că Justiția nu e perfectă, că mai comite și erori, că mai are și uscături. Nu era perfectă nici când erați președinte și o susțineați, d-le Băsescu! Și atunci existau erori, și atunci erau uscături. Dar Justiția, atunci și acum, trebuie întărită prin curățirea de uscături, nu șubrezită prin atacarea stâlpilor de rezistență.
Puneți pe tapet o dilemă: “Mă întreb cum ați mai putea apăra DNA punând semnul egal între Laura Codruța Koveși și DNA dacă într-o zi o veți vedea la televizor pe Laura Codruța Koveși cu cătușe”. Simplu, d-le Băsescu: dacă d-na Kovesi va avea cătușe la mâini, înseamnă că merită să le aibă! De altfel, am văzut destui magistrați arestați pentru fapte de corupție. Sau nu mai aveți încredere nici în judecători?! Sunteți dvs. mai judecător decât ei?!
Dacă se va dovedi că d-na Kovesi “a participat alături de Ghiță și de alți PSD-iști la manopere pentru albirea doctoratului”, atunci trebuie să plece din fruntea DNA. Mai mult: să dea cu subsemnatul. Aceste acuzații trebuie investigate. Iar teza sa de doctorat trebuie verificată de noul CNATDCU.
În furia dvs. irațională, ați folosit cuvinte grele: “haita propagandei”, “lingăi”, “propagandiști încazarmați”, “nenorociți”. Mi-ați făcut onoarea de a mă nominaliza în aceste categorii odioase. Încă o dată, mi-e milă de dvs.! Am sentimentul că ați luat-o razna.
Îmi amintesc o declarație remarcabilă a dvs., făcută pe 16 iulie 2012 (când erați președinte suspendat): “Cine va încerca să muște din Justiție își va rupe dinții”. Mare dreptate ați avut, d-le Băsescu! Dar aveți grijă, afirmația e valabilă și astăzi!
Altădată, pe 4 februarie 2014, în ultimul an la Cotroceni, le-ați spus absolvenților Institutului Național al Magistraturii: “Sunteți procurori și judecători, oameni care veți avea de cercetat și de stabilit adevărul, pe de-o parte, iar pe de altă parte aveți obligația să apărați valorile statului de drept. Dacă vreodată voi ajunge în instanța în care dvs. lucrați, vă rog să vă aduceți aminte că nimeni nu e mai presus de lege”. Remember, Mr. President?!
V-am aplaudat când, folosind prerogativele prezidențiale, ați numit-o pe Laura Codruța Kovesi la șefia DNA. Nu văd de ce ar trebui îndepărtată d-na Kovesi când vreți dvs., deși nu aveți prerogative în acest sens. Nu pun semnul egal între DNA și d-na Kovesi, nici măcar nu o consider de neînlocuit pe d-na Kovesi, dar nici nu pot accepta ca șefa DNA să fie schimbată când vrea un politician, fie el și Traian Băsescu! Cu atât mai puțin, nu accept ca un Parchet anticorupție să fie decapitat la dorința unor personaje cercetate sau judecate în dosare de corupție. N-am fost de acord când asemenea decapitări erau cerute de Tăriceanu, Ponta sau Voiculescu, nu sunt de acord nici când sunt cerute de Băsescu.
Nu vă mai plac ziariștii liberi, d-le Băsescu! Vă plăceau când, aflat la ananghie, sunați pe telefonul redactorului-șef al ziarului “Adevărul” pentru a vă plânge de diversiunea pusă la cale de Antena 3 și de România TV împotriva dvs. și a Guvernului Boc, în ianuarie 2012. Atunci v-am ascultat și v-am dat dreptate. Acum urmăresc zbaterile dvs. haotice și nu vă înțeleg. Nu înțeleg nici de ce vă îndepărtați alegătorii tradiționali, mizând doar pe un nucleu dur, din ce în ce mai redus. Și, mai ales, nu înțeleg de ce jigniți cu atâta voluptate, folosind cuvinte grele și minciuni sfruntate.
Minciuna cea mai nerușinată este aceea că ziariștii care susțin ofensiva anticorupție a statului român, derulată prin DNA și prin instanțele de judecată, sunt “sclavii Sistemului”, “oamenii Binomului”, “acoperiți”.
Într-o țară măcinată de corupție, nu de presupusele abuzuri ale DNA mi-e teamă, ci de certele hoții ale politicienilor. Nu procurorii au distrus România, ci politicienii corupți! Cât ați fost președinte, și dvs. păreați să gândiți la fel. De ceva timp, ați schimbat macazul.
Îmi amintesc seara teribilă din aprilie 2005 când, după o emisiune de coșmar la B1 TV, ați sunat pentru a-mi spune că sunteți solidar cu mine în fața flegmelor lui Ioan Becali. A contat mult acel telefon. Nu era de colea ca, într-un moment greu, să-ți fie alături președintele țării. Am apreciat gestul, iar asta s-a văzut în timp. Astăzi, însă, ați trimis spre mine expectorația de care ați încercat să mă feriți atunci. Pentru o seară, ați fost exact ca Ioan Becali, domnule Băsescu! Iar eu mi-am luat flegma înapoi. Așa ceva nu se uită!
Dacă mai aveți o urmă de respect față de președintele care ați fost, ar trebui să vă priviți în oglindă și să ne cereți scuze. Mie, lui Mălin Bot, lui Laurențiu Ciocăzanu, lui Mircea Marian, lui Dan Tăpălagă, lui Cătălin Tolontan. Dar eu, unul, nu mai aștept nici măcar scuze. V-ați prăbușit prea mult, nu mai aștept nimic de la dvs.
În final, vă dau o veste proastă: ziariștii liberi vor rămâne liberi chiar și dacă vor muri de foame! Niciunul nu v-a cerut o bucată de pâine, nici măcar când erați jupân peste întreaga țară, iar ei, ziariștii dotați cu coloană vertebrală, s-au aflat la cea mai cruntă anaghie.
P.S. Sper să nu vă pară rău că în primăvara acestui an mi-ați propus, prin intermediar, să fiu candidatul PMP la funcția de primar al Sectorului 6. Nici mie nu-mi pare rău că v-am refuzat.
Grigore Cartianu, 29 septembrie 2016
