Gazele de sist. Ce se ascunde in spatele raspunsurilor oferite de seful Chevron Romania

Seful Chevron a incercat sa ofere lamuriri, in cadrul unei emisiuni televizate, la cateva dintre ingrijorarile opozantilor exploatarii gazelor de sist. Totusi, ecologistii si specialistii de mediu reclama faptul ca reprezentantul companiei a rostit doar „jumatati” de adevar. Intre timp, protestatarii pregatesc noi demersuri pentru oprirea lucrarilor de explorare, acuzand statul de incalcarea unor drepturi fundamentale ale cetatenilor.

Managerul Chevron Romania Tom Holst a participat, miercuri seara, la o dezbatere pe tema gazelor de sist, in cadrul unei emisiuni la postul public de televiziune, aceasta fiind una dintre putinele aparitii publice ale sale, de cand Chevron a concesionat primele perimetre in Romania, in 2010.

„Vom continua sa oferim informatii oamenilor, parerea noastra e ca atunci cand oamenii primesc o baza de cunostinte despre beneficiile resurselor suplimentare de gaze, vor putea sa ia o decizie echilibrata”, sustine Tom Holst. El a subliniat interesul pe care Chevron il are pentru potentialele resurse de gaze de sist in Romania, precum si in alte tari din regiune, precum Bulgaria, Ucraina sau Lituania.

Intrebat de geologul Georgeta Ionescu despre suprafata totala concesionata in Romania, seful Chevron a oferit un raspuns lacunar: „Avem trei perimetre in zona Dobrogei si un perimetru in judetul Vaslui. 10.000 de hectare sunt in Vaslui si o suprafata asemanatoare in Dobrogea”.

Romania foloseste deja tehnologia fracturarii, dar cea a gazelor de sist este mult mai agresiva

In privinta riscurilor pe care le produce exploatarea acestor resurse, Tom Holst a replicat faptul ca ele ar fi iesit deja la iveala, daca ar fi existat, in conditiile in care exploatarea hidraulica se practica in Romania de foarte multi ani. Din nou, managerul a rostit doar jumatate de adevar, potrivit celorlalti invitati din platou:

„In Romania se practica tehnologia forarii hidraulice pentru resurse conventionale, utilizand debite si presiuni de foraj mai mici. In cazul gazelor de sist, noutatea este tehnologia forarii la orizontala, iar lichidul este injectat cu foarte multa presiune”, a explicat Radu Dudau, specialist in strategii energetice.

„Ce s-a folosit in Romania de ani de zile este stimularea zacamintelor, injectarea cu apa cu presiune, dar presiunea este si de 10 ori mai mare in cazul gazelor de sist, discutam de cantitati de fluid utilizate, de zeci de mii de metri cubi”, a completat si geologul Georgeta Ionescu.

SUA tac malc in privinta efectelor negative produse de industria de exploatare

O mare ingrijorare a opiniei publice cu privire la exploatarea gazelor de sist este posibilitatea contaminarii apei potabile, insa Tom Holst a minimalizat aceste riscuri, spunand ca, desi s-au forat un milion de puturi in SUA, autoritatea de mediu nu a demonstrat legatura dintre contaminarea unor surse de apa si activitatea de exploatare, in niciunul dintre cazuri.

Din nou, o realitate spusa doar pe jumatate. Ce i-a scapat din vedere domnului Holst, este faptul ca autoritatea federala de mediu nici nu mai are voie sa se „atinga” de industria gazelor de sist, potrivit activistilor de mediu. Ei atrag atentia in privinta presiunilor guvernamentale care s-au facut asupra acestei institutii, ce a pierdut atributiile de control asupra industriei de profil.

„Autoritatea de mediu americana si-a pierdut atributiile de control pentru firmele de exploatare a gazelor si petrolului. Astfel agentia nu a mai primit buget pentru aceste monitorizari, atributiile de control fiind transferate autoritatilor statale de la cele federale. Cu toate acestea, exista studii independente si lucrari stiintifice in reviste prestigioase care raporteaza contaminari cu metan ale panzei freatice. Studii ale companiilor de petrol si gaze (Schlumberger) raporteaza un procent de pana 60% din totalul sondelor cu probleme de scurgeri.

Puturile americane se afla in zone nepopulate in mare majoritate insa lacomia si alte constrangeri de exploatare au dus la inmultirea necontrolata a sondelor pana la 6/km pana in apropierea oraselelor si fermelor americane. Raportarile imbolnavirilor sunt extrem de mari, insa avem o blocada privind raportarea lor nationala. Exista si cazuri celebre cand un orasel s-a imbolnavit si locuitorii au fost identificati cu benzen in sange. Cazurile sunt multiple”, avertizeaza George Epurescu, presedintele asociatiei Romania Fara Ei. Tot el il contrazice pe Holst si in ceea ce priveste numarul de substante folosite in activitatea de foraj, managerul Chevron sustinand ca este vorba despre doar 5-6 substante.

„Substantele chimice folosite in procesul de foraj, chiar si in zona de foraj vertical, clasic, sunt cateva zeci, unele clasate drept toxice. La fracturare, fluidul a fost ‘desecretizat’ in urma investigatiilor independente facute de grupuri de activisti americani care au recoltat probe de lichid in urma deversarilor intentionate a acestuia pe marginea drumului de catre companii. Au fost identificate initial 596 de substante. De aici Congresul American a cerut companiilor declasificarea substantelor chimice folosite ca aditivi. Au rezultat aproape 700 de substante, iar cateva zeci sunt cancerigene, alte zeci mutagene si alte zeci toxice.

Cantitatea de chimicale din fluid este de circa 0,5% din 20.000 metri cubi, adica circa 100 metri cubi de substante chimice toxice, cancerigene si mutagene la fiecare fracturare. Un put se fractureaza in evantai de aproximativ 18 ori. Asadar, cantitatea totala de substante chimice este de 1800 metri cubi pe fiecare put. Media puturilor este de 1,4-6/km2. Agentii chimici sunt necesari pentru a mentine o vascozitate contolabila, o curgere a fluidului, permeabilitate”, a spus Epurescu.

Protestatarii de la Pungesti merg pe drumul instantei

Liderii protestatarilor de la Pungesti sustin ca vor face demersuri in justitie impotriva abuzului fortelor de ordine, in urma incidentelor de la inceputul acestei saptamani, cand Jandarmeria a intervenit in forta pentru eliberarea drumului, astfel incat comoania Chevron sa demareze lucrarile la santierul primei sonde de explorare.

„Strategia de actiune sa va schimba in ceea ce priveste actiunile intrucat avem de-a face cu trupe militare ce s-au intors impotriva poporului suveran si care nu mai respecta Constitutia si legislatia in vigoare. Demersurile vor cuprinde atacuri in justitie pe civil si penal, am facut procedura prealabila de atac in contencios pentru anularea Acordului de mediu, vom depune luni in instanta cererea de suspendare a acordului de mediu, apoi si a autorizatiei de constructie. Aceste masuri vor merge impreuna cu chemarea in judecata a jandarmilor care au amendat oamenii, a politistilor implicati in acest grup infractional organizat, dar si impotriva Ministerului Afacerilor Interne”, a spus George Epurescu.

Circa 30 de oameni au fost ridicati de jandarmi, luni dimineata, din tabara protestatarilor de la Pungesti, in cadrul unei operatiuni in forta, iar sapte persoane au fost sanctionate. Trei persoane au ajuns la spital, printre care si un jandarm.

„Intrarea in forta de la Pungesti reprezinta de fapt trimiterea armatei (Jandarmeria are statut militar) impotriva populatiei civile, fapt nemaintalnit din 1989 incoace. La Pungesti statul de drept a disparut, locuitorii si activistii sunt hartuiti cu amenzi si plangeri penale pentru fapte inventate. Magazinele din satul Silistea au fost inchise! Traficul pietonal si auto oprit, iar copiii nu au fost lasati sa mearga la scoala. Asa arata Republica Dicatatura Militara Pungesti”, sustine Epurescu.

De asemenea, ActiveWatch a trimis o scrisoare deschisa, adresata ministrului de Interne, Radu Stroe, prin care solicita o ancheta in cazul interventiei janmdarmilor la Pungesti.

„In opinia noastra, judecand dupa toate informatiile disponibile – inclusiv punctul de vedere al conducerii Jandarmeriei -, exista suspiciuni sustinute de evidente greu de infirmat, ca jandarmii au comis abuzuri, unele dintre ele incadrabile in categoria faptelor penale”, se arata in textul scrisorii.

Sursa: business24.ro