Liderii PSD si cei ai UDMR au convenit ca legea steagurilor, parte a acordului parlamentar semnat inaintea investirii in Parlament a guvernului Ponta 3, sa fie adoptata in Parlament, in acest sens udemeristii urmand sa depuna un proiect legislativ. Informatia a fost confirmata pentru Gandul de vicepremierii Kelemen Hunor si Liviu Dragnea. Deputatul UDMR, Marton Arpad, sustine ca in problema steagului secuiesc se face din tantar armasar, dar ca aceasta lege va face referire la steagurile arborate de unitatile administrativ teritoriale. Cu toate acestea, el vorbeste despre un vid legislativ si o interpretare eronata a problemei steagurilor de catre unii prefecti si instante. Potrivit acestuia, legea va intra in vigoare in acest an sau la inceputul anului viitor.
Coalitia de guvernare a decis in sedinta de saptamana trecuta ca „legea steagurilor”, cea care va permite autoritatilor locale sa arboreze steaguri judetene si regionale pe institutiile publice, sa fie adoptata in Parlament, in acest sens urmand sa fie depus un proiect legislativ de catre UDMR. Vicepremierii Kelemen Hunor si Liviu Dragnea au confirmat pentru gandul aceasta intelegere intre partenerii de guvernare, primul precizand ca proiectul legislativ va fi depus saptamana aceasta in Parlament. Inaintea intrarii UDMR la guvernare, prefectii din Harghita si Covasna au actionat in instanta mai multe primarii pentru ca au arborat steagul secuiesc la anumite manifestari, unele procese fiind deja castigate de prefecturi.
„Am discutat despre legea steagurilor, urmeaza sa fie depus un proiect legislativ in acest sens”, a declarat pentru gandul vicepremierul Liviu Dragnea.
Presedintele UDMR, vicepremierul Kelemen Hunor, a confirmat informatia, adaugand ca se lucreaza la proiectul legislativ, care urmeaza sa fie depus in Parlament in aceasta saptamana.
Surse din coalitia de guvernare au precizat pentru gandul ca proiectul va avea „putine modificari” fata de proiectul pus in dezbatere publica de Ministerul Dezvoltarii Regionale la inceputul acestui an.
La formarea guvernului Ponta 3, liderii PSD, UDMR, PC si UNPR au semnat un acord de colaborare parlamentara care la punctul 9 precizeaza: „partile vor sustine promovarea unei initiative parlamentare in baza unei largi dezbateri publice, pentru reglementarea unui cadru legal cu privire la posibilitatea autoritatilor locale de a arbora pe institutiile proprii alaturi de steagul UE si al Romaniei, steaguri ale unitatilor administrativ teritoriale pe care le reprezinta”.
Documentul poarta semnatura lui Victor Ponta, Kelemen Hunor, Daniel Constantin si Gabriel Oprea.
Marton Arpad (UDMR): Problema cu steagul secuiesc este de a face din tantar armasar
Deputatul UDMR, Marton Arpad, a declarat pentru gandul ca acest proiect legislativ va reglementa adoptarea si folosirea steagurilor unitatilor administrativ teritoriale (UAT).
“Problema cu steagul secuiesc este de a face din tantar armasar, iar partial prin aceasta lege lucrurile vor fi puse la locul lui. Exista o reglementare pentru stemele localitatilor, de ce nu am avea si pentru steagurile localitatilor? Odata si odata se va adopta si legea statutului minoritatilor nationale si acolo va trebui adoptata folosirea semnelor proprii ale minoritatilor nationale. Exista o hotarare de guvern care reglementeaza folosirea steagurilor, inclusiv a steagului secuiesc, numai ca neavand greutatea unei legi, unele instante nu vad ca mai exista astfel de norme si va trebui sa facem niste legi. Sunt norme de aplicare care se tem oamenii sa le aplice, daca nu e lege”, a spus deputatul UDMR, care a tinut sa precizeze ca “legea steagurilor” nu vorbeste explicit de steagul secuiesc sau alte insemne ale minoritatilor nationale.
Potrivit acestuia, prefectii si anumite tribunale nu tin cont de legislatia existenta si au contestat arborarea unor steaguri de catre unitatile administrativ-teritoriale din Harghita si Covasna. Anul trecut, prefectul din Covasna a atacat in instanta si a castigat arborarea steagului secuiesc de mai multe primarii din judet.
“Unele prefecturi au atacat chiar steaguri ale unor UAT-uri cum ar fi CJ Covasna. Decizia luata de Tribunalul Brasov impotriva CJ Covasna a fost luata intr-o cladire in fata caruia este arborat steagul judetului Brasov, cu care nu a avut nicio problema nici Tribunalul. Cred ca aceasta lege va clarifica o problema, exista un vid legislativ pentru ca intr-o teorie mai noua din 1989 incoace ceea ce nu este interzis este liber. Exista vechea teorie comunista ca ceea ce nu este prevazut ca se poate este interzis. Mai exista si instante si prin prefecturi oameni care cred ca daca nu este permis strict prin lege sa ma duc sa mananc atunci nu ar trebui sa mananc”, a subliniat Marton Arpad.
De asemenea, deputatul UDMR a vorbit de prevederea constitutionala care permite maghiarilor sa-si exprime identitatea.
“Consiliul Judetean Harghita a adoptat un steag prin hotararea Consiliului care este aproape identic cu acel steag care a fost elaborat de Consiliul Secuiesc. In cazul acesta, arborarea acelui steag daca acel steag va parcurge acele prevederi legale din lege, eu cred ca nu va fi in contradictie cu legea. Pe de alta parte, exista o hotarare de guvern care reglementeaza in mod clar ca astfel de insemne pot fi arborate chiar pe cladirile autoritatilor publice locale sau centrale in cazul anumitor evenimente. Acum, a cantari cu ce ocazie a fost arborat un steag sau altul este greu de cuantificat, in mod evident noi credem ca trebuie sa existe o modalitate legala prin care nici abuzurile dintr-o parte nici din cealalta sa nu fie posibile si sa fie clar pentru toata lumea ce trebuie facut”, a adaugat udemeristul.
El a reamintit ca exista o decizie a CCR care precizeaza ca folosirea insemnelor minoritatilor nationale este neconstitutionala, doar daca nu se foloseste simultan si drapelul Romaniei.
“Inseamna ca aceasta motivare a CCR ea spune ca in momentul in care am o reglementare care ma obliga sa folosesc impreuna cu drapelul Romaniei aceste steaguri pot fi introduse in constitutie si nu e in contradictie cu prevederile constitutionale. Daca este arborat si drapelul Romaniei se inscrie in art 6 din Constitutie”, a declarat Marton Arpad.
El a tinut sa le reamintesca unor “domni prefecti si altor persoane care se ocupa cu probleme marginale” ca dupa adoptarea acestei legi lucrurile vor fi clare in privinta folosirii steagurilor de UAT-uri.
Potrivit acestuia, proiectul legislativ poate fi folosit in campania electorala din acest an de nationalisti.
“Nationalismul este in voga, toate partidele doresc sa-si atraga electoratul PRM, toata lumea va incerca sa ia niste voturi de la domnul Vadim si in Ungaria Jobbick este in voga. Aceasta tema va fi de campanie electorala, desi nu este in interesul tarii. Va fi o tema indragita de multi, de cei care nu stiu nimic sa spuna economic, sa spuna despre pericolul maghiar”, a spus Marton Arpad.
Proiectul vicepremierului Liviu Dragnea
La inceputul lunii februarie, pe ministerul Dezvoltarii Regionale era postat un proiect de lege privind stabilirea metodologiei de aprobare, arborare si folosire a steagurilor unitatilor administrativ teritoriale, acesta fiind supus dezbaterii publice.
Potrivit acestui proiect, unitatile administrativ teritoriale pot avea, conform noii legi steaguri proprii.
„Forma si dimensiunile steagurilor unitatilor administrativ teritoriale sunt cele stabilite, in conditiile legii, pentru drapelul Romaniei. Unitatile administrativ teritoriale pot supune aprobarii proiectul de steag, prin hotarare a autoritatilor deliberative, numai in cazul in care au stema proprie aprobata conform legii”, se mai arata in proiect.
Hotararea autoritatilor locale privind aprobarea proiectului de steag si nota de fundamentare insusita de prefect si presedintele CJ se trimite la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice.
In proiect se arata ca unitatile administrativ teritoriale pot arbora steagurile proprii numai la sediile primariilor, consillilor judetene precum si la institutiile publice aflate sub autoritatea, in subordinea, in coordonarea acestora si numai impreuna cu drapelul Romaniei si drapelul Uniunii Europene.
De asemenea, se precizeaza ca steagul unitatii administrativ-teritoriale nu va depasi in dimensiuni si numar de exemplare drapelul Romaniei si drapelul Uniunii Europene si va fi amplasat la acelasi nivel cu acestea.
Controverse legate de steagul secuiesc
In 2013 un tribunal din Covasna a decis ca steagul secuiesc poate fi folosit in judet alaturi de drapelul national. In motivarea deciziei, judecatorul roman a constatat ca legea permite autoritatilor sa isi aleaga un steag si sa il foloseasca la ceremoniile oficiale.
La inceputul anului trecut, in luna februarie, la investirea in functie a noului prefect de Covasna, acesta a cerut ca steagul secuiesc sa fie scos din sala. Autoritatile locale au protestat, spunand ca ca nu exista o prevedere legala care sa stipuleze acest lucru.
La cateva zile dupa acest eveniment secretarul de stat Nemeth Zsolt critica autoritatile romane, declarand ca maghiarii din Transilvania se simt agresati simbolic. Steagul Tinutului Secuiesc este arborat pe cladirea unei primarii de district din Budapesta. Nemeth Zsolt, un infocat sustinator al autonomiei maghiarilor din Ardeal, a mentionat ca guvernul roman trebuie sa rezolve problema steagului secuiesc.
Premierul Ponta a intervenit in disputa si a catalogat declaratiile oficialului maghiar drept obraznicii, cerandu-i tototdata ministruui roman de Externe sa ia masuri, ambasadorul Ungariei fiind chemat la MAE pentru explicatii.
In urma unei discutii intre ministrul de externe roman si cel maghiar, subiectul a fost amortizat.
Steagul secuiesc la Congresul PNL
Tot in 2013, presedintele UDMR Kelemen Hunor i-a inmanat presedintelui PNL, Crin Antonescu, un steag secuiesc.
„Nu am venit cu mana goala, fiind oaspetele dumneavoastra am adus un dar simbolic, la propriu si la figurat. Daca ma uit asa in jurul meu darul meu ca si cromatica se aseamana foarte mult cu culorile PNL. Este un dar simbolic si un gest simbolic prin care as vrea sa transmitem un mesaj puternic pentru toata lumea. Suntem gata sa stopam acest pseudo-conflict al steagului secuiesc, sa transmitem prin gestul nostru un semnal ca suntem cu totii oameni normali si nu credem ca societatea noastra, tara noastra ar avea ceva de castigat din dezbinare”, a spus Kelemen Hunor.
„Este binevenit si acesta atata vreme cat sta in bratele dumneavoastra sau in bratele mele si nu pe institutiile oficiale din statul roman”, a replicat presedintele PNL.
Articol publicat de Gandul.info
hunii SE INTIND CA RUSII IN UKRAINA.
Deocamdata e la nivel de proiect de lege catre parlament.
Daca cei din parlament sunt atat de descreierati sa-l aprobe, atunci poate fi sesizata Curtea Constitutionala. Si nici Base nu cred ca va semna o asemenea lege.
Mai dureaza ceva pana va fi respinsa, insa le convine sa navigheze in ape tulburi: pe de o parte PSD da impresia UDMR-ului ca face concesii, iar UDMR-ul da impresia ca face ceva pentru maghiari, ca secuii sunt prea putini.
Oricum trebuie sa fim cu ochii pe guvernantii tradatori.
Comentariile sunt închise.