GÂNDUL.INFO DNA a ajuns la TOPUL „SAMSARILOR IMOBILIARI” | Primul pe listă: Horia Simu

Omul de afaceri Horia Simu, unul dintre cei mai mari beneficiari ai retrocedărilor din România, a ajuns în atenţia DNA, fiind suspectat într-un dosar în care prejudiciul estimat este de peste 55 de milioane de euro. Simu urmează să fie dus la audieri. În decembrie anul trecut, Gândul a prezentat topul „samsarilor imobiliari”, prezentându-i pe marii câştigători ai afacerii de un miliard de euro din retrocedări. Horia Simu, supranumit „bancherul cuprului”, figurează în top. Care este profilul său complet, dar şi a celorlalţi beneficiari ai afacerii retrocedărilor ciţiţi în materialul de mai jos.

Gândul, în decembrie 2014:

Patru miliarde de lei, echivalentul unui miliard de euro, au însumat, din 2007 în 2011, titlurile de despăgubire acordate unor oameni de afaceri care, fără a fi moştenitori ai unor proprietăţi revendicate, au primit drepturile litigioase asupra acestora, multiplicându-şi astfel alte business-uri, în general prea puţin vizibile până atunci. Schema exploatată intens până în 2013, când statul îi despăgubea cu 100% pe „samsarii imobiliari”, cum i-a numit Victor Ponta, a funcţionat,  arată dosarul „Bica – Dumitrean”, ca o reţetă de îmbogăţire rapidă bazată de o breşă din legea retrocedării proprietăţilor, dar, mai ales pe conexiunile politice ale câtorva „băieţi deştepţi” din imobiliare. Între aceştia, numele lui Dorin Cocoş, la acea vreme soţul Elenei Udrea, era printre primele din listă. Câştigători direcţi ai unor sume de bani în numerar sau ai unor pachete importante de acţiuni la Fondul Proprietatea, în urma acestor titluri de despăgubire, sunt însă oameni de afaceri în general discreţi, care fac astăzi profit din imobiliare, din agricultură sau din energie.

După 5 ani de aşteptare, moştenitorul unui teren cu toate actele în regulă renunţă la ideea că statul îl va compensa, aşa cum îl obliga legea, cu acţiuni la Fondul Proprietatea şi îi vinde la un preţ derizoriu toate drepturile sale unui om de afaceri. În 5 luni de la semnarea documentelor notariale, noul titular nu deschide doar toate uşile Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), ci ajunge să obţină şi plata titlului de despăgubire la o valoare supraevaluată, prejudiciind statul cu 61,7 milioane de euro. Schema descrisă de procurori în jurul despăgubirii acordate în martie 2011 lui Stelian „Stelu” Gheorghe, cu susţinerea lui Dorin Cocoş, în dosarul „Bica” nu a fost aplicată unui caz, prin excepţie, ci era, aşa cum suspectau anterior inspectorii Curţii de Conturi, o practică în instituţie.

Câştigători din morişca creată în jurul Comisiei Naţionale pentru Stabilirea Despăgubirilor (CNSD), aşa cum s-a numit cartierul general al titlurilor de despăgubire din 2005 până în 2013, au fost, alături de Stelian Gheorghe (despre care Gândul a scris AICI), alţi câţiva oameni de afaceri, cunoscuţi azi, în ciuda discreţiei publice din ultimii ani, în domenii precum energia, agricultura, imobiliarele sau implicaţi în finanţarea unei echipe de fotbal. Gheorghe Iaciu, de numele căruia se leagă cartierul „Greenfield” din Bucureşti, Mihai Rotaru şi Adrian Andrici, finanţatorii CS Universitatea Craiova, Irina Nisiparu, soţia lui Mihai Rotaru, sau Horia Şchiopu Simu, cunoscut ca „bancherul cuprului”, sunt doar cinci dintre cei pe care documentele oficiale îi menţionează ca beneficiari ai unor titluri de despăgubire de câteva ori mai valoroase decât sumele plătite de ei foştilor proprietari sau moştenitorilor direcţi.

Citiți articolul integral pe gandul.info