Atentatele din Franta i-au facut pe politicienii de la Paris sa se gandeasca la o inasprire a masurilor de securitate, pe model american. Iar aceasta s-ar putea rasfrange – in multe feluri – si asupra romanilor.
Atacurile teroriste de la Paris fac din ce in ce mai multi politicieni sa isi puna problema daca nu cumva Franta are nevoie de un Patriot Act pe model american. Iar printre cei care considera o astfel de masura necesara se numara, potrivit presei franceze, atat fostul ministru al bugetului Valerie Pecresse cat si actualul sef de la Interne, Bernard Cazeneuve. Adoptarea unui “Patriot Act” in Franta ar avea insa consecinte semnificative nu doar pentru cetatenii acestei tari, ci si pentru romani.
Ce este Patriot Act
Adoptat in octombrie 2001 de Congresul SUA, ca urmare a atacurilor de la 11 septembrie, USA Patriot Act (acronim de la Uniting and Strengthening America by Providing Appropriate Tools Required to Intercept and Obstruct Terrorism Act) este un pachet de masuri temporare impotriva terorismului. Cele 300 de pagini ale actului confera autoritatilor federale americane puteri extraordinare pentru a preveni potentialele atentate, astfel ca un nou 11 septembrie sa nu mai poata avea loc.
Mai important, multe dintre masurile cuprinse in Patriot Act limiteaza libertatile fundamentale ale cetatenilor si mai ales dreptul la viata privata. Asta pentru ca agentilor federali li s-a permis, prin acest act, sa asculte fara mandat telefoanele suspectilor, sa faca perchezitii fara sa aiba acceptul vreunei instante, sa tina in detentie persoane pe termen nelimitat fara a formula acuzatii (ceea ce a generat scandalul celebrelor inchisori CIA) si sa investigheze datele personale, mailurile sau extrasele de cont ale celor banuiti de terorism fara sa fie nevoiti sa-si justifice activitatile.
Initial, Patriot Act a fost gandit ca o masura temporara, adoptata rapid, in febra evenimentelor si sub impactul emotional al acestora. De-a lungul timpului a fost insa reinnnoit – ultima data in 2011, de presedintele Barack Obama. Si asta in ciuda controverselor si a semnalelor de alarma privind abuzurile agentilor, dar si a faptul ca in ultimele sondaje, peste jumatate dintre americani se declara ingrijorati de consecintele Patriot Act.
Patriot Act, imposibil de aplicat in UE?
Contestat in SUA, Patriot Act nu e privit cu ochi buni nici in Uniunea Europeana. Legislatia comunitara interzice clar folosirea datelor personale ale cetatenilor fara ca acestia sa isi dea acordul sau sa fie informati – adica exact ceea ce fac agentii federali americani. UE a avut propria varianta, mult mai moderata, a Patriot Act: Directiva privind stocarea datelor, adoptata in 2006, dupa atacurile teroriste din Londra si Madrid.
Anul trecut, insa, Directiva a fost invalidata de Curtea Europeana de Justitie, care a considerat ca reprezinta „o imixtiune deosebit de grava in drepturile fundamentale la respectarea vietii private si la protectia datelor cu caracter personal.” Astfel ca, daca Franta ar incerca sa adopte o versiune proprie de Patriot Act, aceasta ar intra teoretic in contradictie cu legislatia europeana.
Iar daca in Statele Unite Patriot Act este aplicat de agentiile federale, in Europa acest lucru ar fi imposibil, pentru ca asemenea agentii nu exista la nivelul UE. Europol nu este o politie a UE, ci pur si simplu o institutie care asigura cooperarea intre diversele agentii nationale de politie in cazurile care depasesc granitele unei tari. Cat despre ideea infiintarii unui serviciu secret european, propusa in 2013 de comisarul Viviane Reding si reluata dupa atacurile din Franta, aceasta a fost negata ferm de Comisia Europeana pe 12 ianuarie.
Francezii aveau deja Patriot Act, doar ca nu o stiau
Pe de alta parte, atentatele din Paris au produs o situatie exceptionala, cand politicienii francezi ar putea insista pentru adoptarea unor legi ale sigurantei nationale dupa modelul american, chiar si cu pretul sacrificarii unei parti din viata privata a cetatenilor. Presedintele Consiliului National Digital din Franta a avertizat deja asupra riscului unor astfel de masuri „emotionale”, al caror partizan pare a fi insa ministrul de Interne.
Problema este ca Franta are deja propria varianta a Patriot Act de mai bine de un an. Este vorba despre „Legea Programarii Militare”, adoptata in decembrie 2013. Aceasta permite ca serviciile din Franta sa foloseasca datele personale electronice ale cetatenilor fara sa aiba nevoie de mandat. Iar o alta lege, adoptata in martie 2014 de Parlamentul francez, le da dreptul procurorilor sa urmareasca suspectii folosind datele de geolocalizare fara o sentinta judecatoreasca.
De asemenea, in toamna lui 2014 deputatii si senatorii au votat o lege antiterorism care introduce restrictii severe la intrarea sau iesirea din Franta a celor suspectati ca ar putea ameninta securitatea nationala. Astfel ca un Patriot Act francez, care sa adune intr-un pachet legislativ toate aceste masuri intr-o forma mai dura, pare un scenariu foarte realist.
Romanii, afectati de legile anti-terorism din Franta
Ce ar insemna pentru romani adoptarea unui asemenea act? In primul rand, controale mai dure la intrarea si iesirea din Franta. Jurnalistii francezi avertizau inca din toamna ca legea antiterorism, pe atunci doar un proiect, ar putea fi extinsa la romii originari din Romania care practica “cersetoria agresiva” si care ar putea fi si ei considerati „o amenintare grava”. In plus, orice cetatean roman care a avut probleme cu legea in Franta risca sa nu mai poata reintra in aceasta tara.
De asemenea, inca de pe acum trebuie sa aveti mare grija ce faceti daca intrati pe Internet in Franta. „Legea Programarii Militare”, care este deja in vigoare, le permite autoritatilor sa foloseasca practic toate datele voastre online.
Mai grav, astfel de masuri ar putea fi adoptate la nivelul intregii Uniuni Europene, in contextul discutiilor dintre oficialii statelor UE privind politicile anti-terorism care ar trebui adoptate dupa atentatele din Paris. Astfel ca Patriot Act francez ar putea deveni Patriot Act european si, implicit, si romanesc.
Moda legilor „Big Brother” a ajuns si in Romania
Autoritatile din tara noastra se gandesc deja serios la o lege „Big Brother” , dupa ce anul trecut Curtea Constitutionala a respins doua astfel de acte normative. Primul dintre ele impunea operatorilor de comunicatii sa stocheze timp de 6 luni datele privind convorbirile efectuate, durata si locul unde au avut loc. Cealalalt voia sa oblige clientiii sa isi dea datele personale, inclusiv CNP-ul, la cumpararea unei cartele PrePay.
SRI, DIICOT, DNA si Ministerul de Interne cauta acum o solutie constitutionala pentru a introduce in legislatie astfel de masuri sau cel putin o mare parte a lor. In decembrie 2014, Parlamentul a adoptat tacitlegea securitatii cibernetice, care ar urma sa le permita serviciilor secrete sa intre in calculatoarele romanilor. Aceasta asteapta promulgarea de catre presedinte, dar intre timp a fost contestata de liberali la CCR. Iar asociatiile pentru drepturile omului, in frunte cu APADOR-CH spun ca autoritatile romane vor sa foloseasca atentatele din Franta ca sa impuna un pachet legislativ Big Brother. Un Patriot Act francez sau chiar european ar fi un argument suplimentar pentru asemenea masuri
sursa: stirileprotv.ro
Comentariile sunt închise.