Fostul director al TVR Stelian Tănase povesteşte, într-o postare pe blogul lui dedesubturile ajungerii sale în fruntea conducerii postului naţional de televiziune.
Tănase explică discuţia pe care a avut-o cu premierul Victor Ponta la el în birou, împărtăşind impresiile despre acesta şi spune că ultima oară când l-a văzut, în 2012, arăta ca un “pisoi plouat”.
Fostul director al TVR nu se opreşte aici. Într-o altă postare de pe blog, acesta povesteşte şi întâlnirea cu Crin Antonescu şi Eduard Hellvig în care cei doi lideri PNL îi cer lui Tănase să preia TVR-ul, argumentând că au majoritate de 70% în Parlament.
„Şi dacă USL se rupe, ce fac?”
” (…) dau de Dracu, toate premisele astea ar fi răsturnate. Rămin în ofsaid. Antonescu îmi dă asigurări că USL nu se va rupe în 2014, ci în 2016. Așa, e înțeles cu Ponta. Vor rămîne două partide, PSD pe stînga și PNL pe dreapta. Accept propunerea, dar cer să fiu ales ca director al TVR bipartizan, recunoscut public și susținut și de PNL și PSD deopotrivă. Antonescu il sună pe Ponta și se înțeleg asupra numelui meu”, scrie Tănase, în prima postare publicată pe blogul său privind felul în care a ajuns la TVR.
Majoritate fără precedent în Parlament
Lumea e mulțumită că scapă de povara TVR și-au găsit prostul care sa vrea să ia în spate catastrofa.
I-a interesat doar dacă voi da Campionatul Mondial de fotbal la vară, atît. Le-am spus multe – că politicienii sunt vinovați de căderea TVR. Le mai spun că TVR nu e o televiziune guvernamentală ci una publică. și că vreau să fac un BBC. Par să nu mă audă și în orice caz să nu mă creadă. Ei sunt politicieni versați și nu cred în vorbe. Mă cred un papagal sau un intelectual naiv. Mă votează cu ambele mîini, am o majoritate făra precedent, 404 voturi pentru. Să nu mă incing prea tare, e o mascaradă. Nu știu de ce mă întreb cum va fi la final cind aceiași iepurași mă vor demite!? Tot o mascaradă dar pe dos. Va fi oare același entuziasm? am în față carne de tun, 588 de nimeriți pe acolo. Sunt grăbiți să plece acasă pentru Crăciun. Se duc să taie porcul la socri în curte. Să îl pirleasca pe Ghiță cu lampa, să tragă cîrnați. Să facă piftii și caltaboși. La asta le e gîndul de fapt. Toți cu telefoanele mobile la urechi. Vor să bifeze chestiunea cu TVR și să fugă repejor acasă pentru sărbători. Nici nu au auzit ce am spus. Vezi în ziare ce am spus la Parlament.”
Ponta, pisoiul plouat
În a doua postare, fostul director al TVR explică momentul în care s-a întâlnit cu premierul Victor Ponta şi spune că atitudinea acestuia era una extrem de umilă la adresa ei.
Totodată, Tănase explică decursul primei şedinţe a Comitetului Director al TVR:
„Nu știu cum se prezidează o ședință. Sunt privit cu ironie, ca un fraier. Urmează să fiu devorat de piranha și nici nu va dura mult.. Cîteva perechi de ochi se uită fix la mine. Mă măsoară să vadă cine sunt, la ce să se aștepte. Inevitabilele glumițe despre microfoane ascunse, camere video care ne inregistrează, servicii secrete, telefoane ascultate. Apropo, toată lumea are telefoane mobile pe masă. Mă intreb ciți dintre cei de față sunt agenți. TVR a fost dintotdeauna, de la înființare infestat de agenții Securității”.
Ponta mă primește în ușă. Are ceva de chelner care stă în ușa cîrciumii așteptînd clienții. E-n cămașă, ținută lejeră, de lucru. Haina uitată pe spătarul unui scaun. Cravata cu nodul desfăcut, burta revărsată peste curea. Imi întinde o palmă grăsună, fără energie. Vrea să pară tînăr și dezghețat, ceva a la Kennedy. Am fost ultima dată în acest birou pe cînd era premier amicul meu Călin Popescu Tăriceanu. CPT avea piciorul in ghips, imobilizat altfel făceam interviul la teve. Una din regulile pe care am aplicat-o ca jurnalist a fost să nu ma întilnesc cu politicieni decit în studio, nu la la ei in birou, nu la cîrciumă, nu la ei acasă. Apropierea de politicieni am tratat-o ca fiind prea periculoasă. Ponta se arată onorat că îl vizitez. E cabotin sau e respectuos!? E băiatul lu mama, așa are aerul. E numai plecăciuni, imi vine să-i întind dosul palmei să mi-l pupe. Am ocazia să-l măsor din apropiere. Înalt, corpolent. E un puștan preocupat să fie băgat în seamă, să îl placă fetele, să il admire băieții din gașcă. Băiat simplu, de cartier. E deferent și politicos, cam stîngaci. Se străduiește să fie protocolar. Uite ce mare am ajuns! pare să spună fața lui de copil. Il văd înconjurat de jucării aruncate pe covor. Nu mă scoate din „dom profesor” deși il agasează subiectul meu – TVR. Sunt ambasadorul lui Antonescu (aripa dreaptă a păsării USL) și Ponta trebuie să înghită, nu are încotro. Nu îi datorez nimic și asta pare să îl deranjeze. Percep o indispoziție vizavi de Antonescu și liberali. Are gînduri ascunse evident. USL l-a adus la guvern, dar vrea toată puterea nu doar jumatate. Se întreabă cum să mă controleze. Nu are cum. Cînd vorbește pare că are în gură o lămîie care ii scoate pe buze un zîmbet acru.
Imi scrie o rezoluție pe cerere “rog să fie sprijinit“ către Deaconu dir. ANAF. Observ că nu are la inima TVR. Il indispune ceva cînd aude silabele te-ve-re. Îmi promite totuși cu jumătate de gură să mă ajute. Ii spun că am găsit TVR în faliment, peste 150 milioane euro datorii. Trebuie urgent mărită taxa de la 4 la 8 lei și șterse datoriile, îi amintesc că am promisiunea lui Crin Antonescu. Văd că nu pierdeți vremea, îmi spune el și se îmbufnează. Nu mai e amabil. Am ajuns la lucruri serioase. Replica lui apoi e surprinzătoare, zice – Sunteți cam mulți ( la tvr n.a.). Ar trebui să dați afară vreo 1000 de oameni. Cel puțin ! Mă întreb dacă vorbește serios, ca om de stînga ce e, pesedist, sau e capcană. Chiar așa gîndește !? Sunt niște vorbe de politician? Vrea să facă pe radicalul? Să o închidem ! zice brusc. Zic că mai întîi trebuie să deschidem alta – Compania televiziunii publice sau așa ceva, apoi închidem SRTV și pornim cu cea nouă cam în șase luni, fără datorii, echipată, mai mică, bugetată corect. Îi spun că sunt în stare să duc la capăt un asemenea proces, dar e nevoie și de sprijinul guvernului. Să scoată hotărîrile respective. Îi cer să șteargă datoriile TVR, lucru de altfel stabilit și cu Antonescu. Nu i convine să audă de A. are impresia că îi forțez mîna. Dar promite, zice că da. Da, dar cînd!? Nu primesc niciun răspuns. Nu-i a bună. Dacă e o cacialma și m-am păcălit cu USL-ul, ce mă făc !? Nu am chef să mă fac de rîs. Speram să discutăm serios taxa și chiar să-mi semneze. Categoric mai am de învățat. Ponta zice da, că va șterge datoriile TVR. Da, dar cînd!? din nou. Va fi de tras mult cu el. Simt că minte. Îmi promite că va mări taxa, dar să mai așteptăm puțin, zice. Pe promisiunea asta am acceptat să vin la TVR. Am impresia că îl doare fix în pix de TVR. Atitudinea lui vine pe fondul disprețului pe care îl are pentru TVR, cum s-a exprimat deja în presă. Amicii lui, Ghiță și Miculescu, sunt în coasta lui și îl influențează în rău ! Sau e doar o supărare mai veche care nu i-a trecut. Așa îmi spun cînd ajung la CD Lucaci, șeful de la Știri și omniprezentul Zgabercea. Se zice că ar fi ranchiunos și ține la supărare. Dacă l-ai călcat pe coadă nu te uită și nu te iartă. Om muri și om vedea, e destul timp.
Plec de la Palatul Victoria cu impresia că nu am un interlocutor. Tipul e fals și mai ales imatur. Logica lui se reduce la întrebarea – cine e cel mai tare pe strada asta? A ajuns ditamai șef de guvern printr-un noroc chior dar e nepregătit. Venit prea de jos și prea repede. A crescut în curtea școlii jucînd baschet. I se întîmplă ceva la care nici nu a visat. A ajuns prim-ministru după o copilărie banală în mahalaua Gării de nord ( mahala descrisă de mine in „Moartea unui dansator de tango”, o cunosc bine). Mi-l imaginez – copilărie printre blocuri comuniste, cu cheia de git in anii 70-80 (n 1972). Are 20 de ani mai puțini ca mine. Viață plină de frustrări, săracă și nefericită. Și deodată iată-l sus în cer, la vîrful piramidei. Antiintelectual convins, politician fără convingeri. Nici de stînga nici de drepta. Incolor inodor insipid. Ii e indiferentă ideologia dacă-l ajută să parvină. Putea la fel de bine să conducă PNL. A venit la PSD pentru că aici i s-a oferit un culoar pentru carieră. Un amic al lui imi spunea că nu îl interesa, dîn studenție încă, decît să parvină, cariera. Și uite ce carieră a făcut!!! I-a ieșit, a vrut să parvină neapărat, efect al frustrărilor periferiei – acolo unde se nasc marile ambiții. Nu știu cît a citit, probabil puțin, nu-l văd într-o bibliotecă. Il simt ahtiat doar de putere, periferia din care provine il împinge în sus și îl motivează. Poftește la măriri. Ductil, cameleonic, fabulează ușor, nu are vorbă, așa cum se întîmplă mereu la prima generație încălțată. Cînd mă gîndesc că de el depinde soarta TVR nu am cum să nu fiu îngrijorat. Povestea asta s-ar putea să iasă prost. În vara 2012 și pe el și pe Antonescu i-am privit cu nădejde, ca pe niște oameni tineri care ne vor scăpa de Băsescu și vor aduce schimbarea. Ce departe sunt acele vremuri! Dacă schimbarea anunțată seamănă cu Ponta e vai de capul nostru.
27 dec.
Bach. Glenn Gould – Variațiunile Goldberg pe CD; toată dimineața. Scriu la roman, dar nu prea merge, am capul plin de tvr. Griji.
La Năstase acasă pe Zambaccian. Abia a ieșit din închisoare. Acum 10-12 ani eram dușmani. M-a dat afară din trei televiziuni cît a fost la Palatul Victoria. Acum avem relații normale, ca doi boxeri veterani la mulți ani după ce au pus mănușile în cui. E mîndru de protejații lui Ponta, Corlățean, Șova pe care i-a lansat și ajutat în carieră. Nemulțumit de Gușe interesat doar de bani. Imi atrage atenția că TVR e o cloacă, să am grijă… Îmi dă un sfat – să nu deschid prea multe fronturi deodată. A citit declarațiile mele făcute la Parlament si in presa. Zice că m-am băgat intr-o acțiune prea amplă. GS s-a exprimat altfel față de mine – TVR e o hazna. Văd că părerile despre TVR sunt foarte asemănătoare și extrem de pozitive. În ce m-am băgat!?
Articolul integral îl puteți citi pe evz.ro
