Unele activități pe care Rusia le desfășoară zilele acestea ar putea semnala că țara se pregătește de război. Se vorbește despre buncăre și rații de mâncare, sunt mutate rachete, politicienii formulează avertismente îndrăznețe – sunt oare toate acestea semnele unui conflict ruso-american? se întreabă șeful biroului de la Moscova al cotidianului „The Washington Post”, David Filipov. El face o analiză a principalelor aspecte ce ar arăta că Rusia e gata de luptă, potrivit digi24.ro
1. Noi silozuri pentru bombe
La periferia Moscovei a apărut un afiș prin care cetățenilor li se cerea să doneze până la 500 de ruble (circa 8 dolari) pentru construirea unui nou siloz pentru bombe, pe motiv că este de așteptat „un atac nuclear asupra Rusiei din partea unor țări neprietene” (SUA și sateliții lor – n.r.)
Înseamnă aceasta război? Categoric, nu. S-a dovedit a fi o escrocherie, probabil avându-i drept țintă pe pensionari, explică trimisul The Washington Post.
2. Rații de pâine pentru situații de urgență
Guvernatorul de Sankt Petersburg a aprobat un plan prin care să fie asigurate 300 de grame de pâine pentru 20 de zile pentru fiecare dintre cei cinci milioane de locuitori.
Înseamnă aceasta război? Nu. E mai degrabă un demers populist. Comentatorii s-au dus imediat cu gândul la al Doilea Război Mondial, când orașul a fost sub asediu nazist timp de 900 de zile. „E mai mult decât dublu față de rația din timpul asediului asupra Leningradului”, a scris analistul militar Aleksander Golț. „E clar, de asemenea, și de ce calculul se face doar pe 20 de zile: date fiind armele moderne, nimeni n-ar avea nevoie de mai mult timp”, a completat analistul.
3. Politicieni avocați ai războiului
Deputatul ultranaționalist Vladimir Jirinovski a avertizat că dacă America o alege pe Hillary Clinton, „va fi război”.
Asta înseamnă război? Nu. Jirinovski, care cândva pleda pentru anexarea Alaskăi, pentru invadarea Poloniei, a balticilor și pentru înlănțuirea Georgiei, a intrat imediat în atenția presei. Însă el conduce un partid, în mod înșelător numit Liberal-Democratic, care nu are decât 39 din cele 450 de mandate ale parlamentului. Votează întotdeauna cu Kremlinul. Este un fan al lui Donald Trump, dar e foarte departe de butonul nuclear.
4. O nouă armată
Guvernul rus a aprobat amendamente la o lege care permite sporirea numărului de membri ai armatei prin chemarea rezerviștilor și a veteranilor, care să aibă contracte plătite de șase luni.
Înseamnă asta război? Cel mai probabil, nu. Golț spune că această prevedere se aplică în circumstanțe extraordinare, cum ar fi răspunsul la dezastre naturale sau tulburări interne. Însă una dintre aceste circumstanțe – „pentru a menține sau restaura pacea și securitatea” – ar poate fi interpretată ca însemnând că e vorba de o acțiune în exteriorul Rusiei. „Nu se poate ignora posibilitatea ca Rusia să ia în calcul o operațiune terestră în Siria”, spune Golț. Pe de altă parte, Kremlinul a promis că nu va trimite decât soldați profesioniști să lupte în alte țări. Desigur, trimiterea de trupe în Siria, unde Rusia deja a amenințat că va doborî avioanele americane, ar putea duce la un război cu muniție reală. Dar amendamentele introduse de guvern sunt departe de trimiterea unor soldați pe front, conchide corespondentul The Washington Post.
5. Rachete în Kaliningrad
Rusia și-a mutat în enclava Kaliningrad rachete ce pot fi înzestrate nuclear.
Înseamnă asta război? Nu chiar. Știrea a dat fiori unora dintre comentatori, care credeau că suntem aproape de un război nuclear și în mod clar i-a îngrijorat pe baltici și polonezi, care pot fi în raza rachetelor Iskander. Generalul maior Igor Konașenkov, purtător de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, a declarat că una dintre rachete a fost în mod deliberat expusă vizionării din sateliții spion ai SUA și că desfășurarea de forțe este parte a unor exerciții regulate. Ministrul de externe al Lituaniei a descris însă mișcarea drept o tactică de negociere, chiar dacă una neplăcută.
