O bătălie dusă din cauza planurilor de a se construi o enormă mină de aur la Roşia Montana, un sat românesc care se laudă cu mine romane intacte şi case de secol 18, s-a mutat pe o scenă internaţională, provocând temerile localnicilor că proiectul ar putea fi înviat, scrie Reuters, conform flux24.ro
Aflată în vârful unuia dintre cele mai mari zăcăminte de aur din Europa, Roşia Montană s-a aflat vreme de 15 ani în centrul unei bătălii între săteni şi compania minieră Gabriel Resources, înregistrată în Canada.
Gabriel Resources a declarat că proiectul de 1,5 miliarde de dolari pentru construcţia celei mai mari mine de aur din Europa ar conferi un mare avânt economiei încetinite a României şi ar crea sute de locuri de muncă în Transilvania – patria legendară a lui Dracula.
Însă localnicii se tem că mina va distruge localitatea istorică Roşia Montană şi munţii din jurul ei şi că va polua mediul înconjurător cu cianura utilizată în procesul minier.
Opoziţia faţă de mină a dus la proteste naţionale în 2013, considerate cele mai mari de după marşurile anticomuniste de la începutul anilor ’90, şi în faţa presiunii localnicilor şi ecologiştilor internaţionali, guvernul a blocat proiectul.
Gabriel a mutat acum lupta la tribunalul internaţional de arbitraj al Băncii Mondiale pentru a obţine despăgubiri de 4 miliarde de dolari – echivalentul a 2% din economia României – pentru proiectul blocat.
Localnicii, care se chinuie să rămână la curent cu evoluţia cazului, se tem că Gabriel şi guvernul strâmtorat al României – care se confruntă cu alegeri în decembrie şi are un pachet minoritar de acţiuni la proiect – lucrează împreună pentru a-i ţine pe dinafara negocierilor.
Alburnus Maior, organizaţia de campanie înfiinţată de sătenii din Roşia Montană, se teme că Gabriel se va folosi de o uşă din spate pentru a reînvia proiectul, în vreme ce guvernul va trage de timp, amânând acele decizii care ar bloca mina.
„Arbitrajul internaţional încalcă dreptul comunităţilor locale de a decide pentru ele însele ce fel de dezvoltare îşi doresc”, a declarat Eugen David, fermier şi şef al Alburnus Maior, care o are printre susţinătorii săi şi pe actriţa Vanessa Redgrave.
„Ignoră de asemenea deciziile tribunalelor naţionale, creând prin urmare un sistem de justiţie paralel care le este accesibil numai investitorilor străini”, a declarat el pentru Thomson Reuters Foundation.
Miliardari şi vampiri
David a declarat că sătenii nu au putut consulta nici un fel de document legat de procesul de la tribunal şi se tem că guvernul şi compania minieră le blochează accesul la ele.
Însă directorul executiv al Gabriel, Jonathan Henry, a afirmat că problemele ce ţin de transparenţă şi furnizarea documentelor sunt de competenţa Centrului pentru Rezolvarea Disputelor de Investiţii (ICSID), unde a început procesul pe 23 septembrie. Deocamdată nu a fost stabilită o a doua dată pentru audieri.
„Tribunalul este cel care stabileşte procedura privind transparenţa, în urma consultării cu părţile”,a declarat Henry pentru Thomson Reuters Foundation.
Nu este pentru prima oară când acest proiect aurifer masiv face valuri în presa internaţională.
Bătălia s-a extins prima dată la nivel internaţional acum aproximativ un deceniu, când a fost popularizată de jurnalista Stephanie Roth, originară din Elveţia, care s-a mutat în România pentru a lupta împotriva unui parc de distracţii cu tematică Dracula.
Ea a dat din întâmplare peste planul lui Gabriel şi a alertat personalităţi precum Redgrave, făcând apel chiar şi la Prinţul Charles, moştenitorul tronului britanic, care este un mare susţinător al mediului natural şi patrimoniului din Transilvania.
Însă noul câmp de bătălie internaţional este ICSID din Washington, D.C., care are puterea de a rezolva dispute internaţionale legate de investiţii în baza unui tratat internaţional semnat de peste 150 de ţări.
Un purtător de cuvânt al ICSID a declarat că prima şedinţă nu a presupus decât dezbateri privind „măsuri provizorii” şi proceduri legale.
Marcos Orellana, avocat la Centrul pentru Legislaţia Internaţională de Mediu, specializat în arbitraj comercial internaţional, a fost observator la prima audiere şi a declarat că aranjamentele făcute sunt de aşa natură încât este dificil pentru public să se informeze cu privire la caz.
El afirmă că şedinţa a fost transmisă doar pe televiziunea cu circuit închis din interiorul clădirii, cu toate că tribunalul are abilitatea de a transmite audieri în direct pe internet – dacă cele două părţi permit acest lucru – iar prezentări în PowerPoint nu au fost puse la dispoziţie.
„Este rezonabil să tragi concluzia că România s-a înţeles cu compania ca accesul să fie restricţionat [şi] că guvernul român nu a dorit ca la audieri să aibă acces cetăţenii săi”, a declarat el.
Audierea a avut loc într-un moment în care guvernatorul băncii centrale a României, Mugur Isărescu, a menţinut neschimbată luna aceasta rata dobânzii de referinţă, avertizând că planurile de buget pentru 2017 constituie un risc pentru perspectivele economice.
În cursul acestui an el declara că niciodată „în 25 de ani nu am mai văzut pericole mai mari la adresa stabilităţii economice şi financiare a României.”
Nelinişti renăscute
Purtătorul de cuvânt al ICSID a confirmat pentru Thomson Reuters Foundation că toate aranjamentele pentru audiere, inclusiv utilizarea sistemului TV cu circuit închis şi o interdicţie de a fi înregistrată şedinţa, au fost decise„prin consultare cu [cele două] părţi în dispută”.
El a afirmat că până acum părţile implicate – compania minieră şi guvernul României – nu au „autorizat”publicarea „niciunui document remis tribunalului sau emis de acesta”.
Alburnus Maior a cerut iniţial documentele legate de caz de la tribunal, declarând că are nevoie să le vadă pentru a-şi putea prezenta argumentele.
Purtătorul de cuvânt al ICSID a declarat că documentele vor fi publicate pe site-ul instituţiei, odată ce ambele părţi la dispută vor fi convenit să le facă publice.
Un purtător de cuvânt al Ministerului de Finanţe al României a declarat pentru Thomson Reuters Foundation că ţinea de responsabilitatea ICSID să publice informaţiile şi că ministerul nu poate lua unilateral decizia de a le publica.
Acelaşi lucru l-a spus şi Henry de la Gabriel Resources.
Sătenii au mai avut şi alte tentative de a accesa documente legate de proiectul minier.
Alburnus Maior a cerut în 2015 ministerului de finanţe să facă publice documente judiciare, înregistrând în acest sens o plângere la un tribunal din Cluj, capitala neoficială a Transilvaniei.
Instanţa le-a dat câştig de cauză sătenilor, însă ministerul a făcut între timp apel şi de atunci nu s-a publicat nici un document.
Acest nou proces – şi alte câteva manevre ale guvernului pentru a tergiversa nişte decizii cruciale – i-au determinat pe săteni şi pe activişti să se teamă că proiectul minier ar putea fi reactivat din nou.
David a declarat că temerile sătenilor au fost alimentate şi mai mult în septembrie, atunci când Gabriel a dat un comunicat de presă, în timpul audierii de la tribunal, pentru a saluta o decizie a României de a renunţa să mai ceară 13 milioane de dolari pe care compania le datora statului sub formă de taxe neplătite.
Autoritatea fiscală a României a confirmat pentru Thomson Reuters Foundation că a renunţat la recuperarea acelor bani şi că va reevalua situaţia fiscală a firmei Gabriel Resources.
„Compania a declarat deja că rămâne pregătită să exploreze o rezolvare amiabilă a disputei ce include dezvoltarea proiectului”, a declarat Henry în comunicat.
Localnicii afirmă de asemenea că vor să vadă că se realizează un progres în privinţa solicitării oficiale de includere a Roşiei Montane printre siturile de Patrimoniu Mondial UNESCO, situaţie în care protecţia i-ar fi cimentată.
Guvernul a inclus satul pe o listă de intenţie, însă a confirmat şi că nu a depus încă o cerere oficială.
Activiştii mai sunt îngrijoraţi şi din cauză că o lege pentru interzicerea mineritului cu cianuri în România, trimisă de parlament guvernului pentru o opinie juridică anul trecut, nu a primit încă undă verde.
Roth, laureată a Premiului de Mediu Goldman pentru ajutorul ei pentru Alburnus Maior, a declarat că se teme că arbitrajul poate duce la un compromis în urma căruia proiectul minier va merge mai departe.
„Atât timp cât guvernul refuză să înveţe prin a asculta zecile de mii de cetăţeni care au ieşit în stradă pentru Roşia Montană în timpul toamnei României, neîncrederea, injustiţia şi instabilitatea vor prevala”, a declarat ea pentru Thomson Reuters Foundation.
