Reprezentanții Kaz Munay Gas au fost astăzi la DIICOT pentru a li se aduce la cunoștință noile măsuri dispuse de procurori față de companiile care le dețin în România, în special calitatea de parte responsabilă civilmente în dosarul Petromidia. Un ofițer SIE participant la ședințele Guvernului Năstase le-a confirmat însă procurorilor DIICOT că foștii miniștri de atunci Mihai Tănăsescu și Dan Ioan Popescu au fost principalii susținători ai ideii ca guvernul să adopte o ordonanță de urgență prin care obligațiile bugetare ale Rompetrol Rafinare – societatea care deține Petromidia, să fie transformate în obligațiuni. Audiată în dosarul privatizării Petromidia, fostul ministru al Justiției, Rodica Stănoiu le-a confirmat și ea, indirect, procurorilor neregulile din adoptarea ordonanței de urgență amintite, potrivit comisarul.ro
Procurorii DIICOT scriu în ordonanța prin care, în aprilie, au extins urmărirea penală în dosarul Rompetrol II, care înseamnă și privatizarea Petromidia, că Dinu Patriciu și alți doi parteneri ai săi de atunci, Philip Sthepenson și Alexandru Nicolcioiu, „i-au capacitat pe Ministrul Finanţelor Mihai Tănăsescu şi pe Ministrul Economiei şi Comerţului Popescu Ioan Dan din Guvernul Adrian Năstase, astfel încât aceştia să iniţieze adoptarea unui act normativ care să conducă la transformarea obligaţiilor bugetare restante ale SC ROMPETROL RAFINARE SA în obligaţiuni convertibile care să fie subscrise de Ministerul Finanţelor cu scadenţa la 20 de ani”.
Asta pe fondul riscului ca Rompetrol Rafinare să fie executată silit sau introdusă în insolvență pentru datoriile de circa 600 de milioane de dolari.
Mai mult decât atât, ancheta procurorilor DIICOT a stabilit că „niciuna dintre etapele obligatorii ale adoptării unui act normativ nu a fost respectată, fiind adoptată o ordonanţă de urgenţă care nu avea notă de fundamentare, nu era redactată în forma finală, nu avea niciunul dintre avizele obligatorii şi mai ales a fost redactată sub controlul direct al lui Patriciu Dan Costache”.
Pentru a ajunge la această concluzie procurorii de la combaterea crimei organizate au audiat mai mulți martori care au confirmat neregulile de atunci, dar totodată și insistența foștilor miniștri de la acel moment, Mihai Tănăsescu în special de la Finanțe și Dan Ioan Popescu de la Economiei. DIP și Tănăsescu au insistat pentru acea ordonanță deși premierul de atunci Adrian Năstase dispuseseră înființarea unei comisii care să analizeze toate soluțiile posibile pentru stingerea datoriilor Rompetrol Rafinare.
O declarație interesantă obținută de procurorii DIICOT este cea a ofițerului Serviciului Român de Informații Externe participant la ședințele Guvernului Năstase. Asta pentru că imediat după alegerile din 2000 premierul Adrian Năstase a solicitat SRI și SIE să trimită câte un reprezentant la nivel de secretar de stat la toate ședințele din Guvern.
Un ministru a considerat că e nevoie de lege și nu ordonanță
Ofițerul SIE audiat în calitate de martor le-a declarat procurorilor că, în pauza ședinței de Guvern din 24 octombrie 2003 (când s-a discutat proiectul de ordonanță pentru datoriile Rompetrol) a fost abordat de ministrul finanțelor Mihai Tănăsescu care a sugerat pentru rezolvarea situației SC ROMPETROL RAFINARE SA, fie varianta transformării datoriei de 600 milioane dolari în obligațiuni, fie continuarea căutării unui eventual cumpărător străin pe care le-a şi susţinut în şedinţa de guvern, precizând însă că pentru a găsi un eventual cumpărător are nevoie de 2-3 săptămâni, situaţie în care a intervenit Dan Ioan Popescu cu precizarea că modificarea Constituției nu mai permitea ca Guvernul să ordonanţe de urgenţă, și că este ultima zi când se mai poate aproba Ordonanța pentru a fi transmisă la Parlament.
Potrivit unor surse judiciare în dosar a mai fost audiat ca martor și fostul ministru al Justiției din Guvernul Năstase, Rodica Stănoiu, dezvăluie Eranews.ro.
De asemenea, anchetatorii au descoperit că fostul ministru pentru Relația cu Parlamentul, Acsinte Gașpar, a spus în Guvern, la acel moment, că pentru problema datoriilor Rompetrol Rafinare nu se poate adopta o ordonanţă de urgenţă ci doar o lege, însă anchetatorii au descoperit că „poziţia acestuia a fost respinsă de Mihai Tănăsescu şi Dan Ioan Popescu care au insistat că actul normativ trebuia adoptat în mod obligatoriu în şedinţa respectivă şi printr-o ordonanţă de urgenţă”.
Totodată, declaraţia martorei Rodica Stănoiu relevă, spun anchetatorii faptul că, pentru a ascunde aspectele de nelegalitate ce priveau atât traseul proiectului de act normativ cât şi conţinutul notei de fundamentare, la Ministerul Justiţie a fost trimisă spre avizare o notă de fundamentare cu un conţinut diferit de cel pe care îl avea nota de fundamentare ce a fost ataşată mapei OUG 118/2003 şi pe care Mihai Tănăsescu a semnat-o când se afla la Washington, făcând parte din delegaţia preşedintelui României Ion Iliescu ce a efectuat o vizită oficială în SUA, mai scrie comisarul.ro
