Desi ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc a promis că va promova o Ordonanţă de Urgenţă care să corecteze scăpările din noua lege penală pe care procurori au cerut-o, Guvernul nu a trecut pe ordindea de zi publica pentru sedinta de miercuri niciun proiect de act normativ de modificare a viitoarelor coduri penal si  de procedura penala, care urmeaza sa intre in vigoare de la 1 februarie si care au fost contestate de Directia Nationala Anticoruptie pentru ca favorizeaza persoanele investigate.

Conform specialistilor Noul Cod Penal ii avantajeaza pe politicienii corupti.

Cine a facut modificarile Codului Penal?

Comisia Parlamentară care a dezbătut, amendat şi apoi trimis spre vot în plenul Camerei, noul cod a fost condusă de Victor Ponta. Din comise a mai facut parte Tudor Chiuariu, condamnat definitiv pentru abuz în serviciu şi fostul deputat, Mihail Boldea, judecat pentru corupţie.

DNA atrage atentia ca in forma actuala a Noului Cod Penal cele mai avantajate persoane sunt politicienii care sunt achetati si care au fost condamnati.

Procurorul-sef al DNA, Laura Kovesi, a atras atentia ca noul Cod de procedura penala va obliga procurorii sa informeze persoana cercetata asupra inceperii urmaririi penale pentru ca abia apoi anchetatorii sa aiba voie sa faca interceptari.

„Exista o prevedere care va intra in vigoare in noul Cod de Procedura Penala si care ne cere sa fie inceputa urmarirea penala inainte sa putem obtine autorizatie de interceptare. Practic, noi trebuie sa il chemam imediat pe cel cercetat si sa ii prezentam invinuirile. Va dati seama ca, ulterior, interceptarea devine inutila”, a explicat Kovesi, potrivit Mediafax.

Ea a mai avertizat ca demnitarii vor fi si mai privilegiati in cadrul procedurilor penale. Astfel, pentru a fi inceputa urmarirea penala in cazul unui ministru, va fi necesara o aprobare in acest sens venita din partea Parlamentului.

Acest lucru, sustine Kovesi, inseamna ca, din acel moment, „practic, investigatia devine publica”.

„Va dati seama ca este o imunitate a ministrilor. (…) Daca aceasta prevedere s-ar fi aplicat astazi, dosarul Hidroelectrica, in care s-a oprit incheierea unui contract pagubos pentru stat, nu ar fi fost posibil”, a mai explicat procurorul-sef al DNA.
Potrivit acesteia, DNA a Codruta Kovesi a solicitat ministrului Justitiei modificarea Codului de procedura penala.

În noiembrie 2013, DNA şi DIICOT au solicitat MJ să emită o Ordonanţă de Urgenţă care să corecteze disfuncţionalităţile depistate în noul Cod. Întrebat de gândul când va fi emisă noua ordonanţă, ministrul Robert Cazanciuc a explicat în urmă cu o săptămână că va promova ordonanţa cu remediile cerute de DNA săptămâna acesta. Cu o zi înainte de ultima şedinţă de guvern de dinainte de 1 februarie, ministerul nu a prezentat încă un proiect de ordonanţă. Potrivit unor surse, ministerul nu ar avea nicio intenţie de a modifica noua lege înainte de 1 februarie.

Experţii Comisiei Europene atrag atenţia în raportul pe Justiţie că în noul Cod de procedură penală au fost identificate o serie de probleme şi că guvernul trebuie să le rezolve până la intrarea în vigoare, adică până pe 1 februarie.

Analiza CE îl contrazice pe procurorul general Niţu, care a susţinut într-un interviu că nu există nici o problemă privind interceptările în Noul Cod.

”O dificultate care rămâne este instabilitatea noilor Coduri, chiar cu câteva luni înainte de intrarea lor în vigoare. Câteva probleme au fost identificate, care au nevoie de o rezolvare prin amendamente ale codurilor. În plus, în decembrie, Parlamentul a votat o serie de amendamente controversate la Codul Penal,care au fost declarate neconstituţionale”, se arată în draftul raportului MCV.

Acest pasaj se referă la problemele identificate şi semnalate de DNA şi DIICOT, cele două structuri care au solicitat Ministerului Justiţiei să adopte o ordonanţă pentru pune în acord legislaţia penală. În draftul raportului, experţii CE vorbesc direct de problema interceptărilor. ”DNA şi DIICOT au ridicat problema interceptărilor care se vor face pe noul Cod numai în faza de urmărire penală fără posibilitatea de a face interceptări în faza de acte premergătoare”, se arată în raprortul tehnic

Dosarele de corupţie se prescriu

Întrarea în vigoare a noului Cod va duce la închiderea a cel puţin 20 de mari dosare de corupţie. 22 de dosare de corupţie investigate de DNA se vor prescrie în 2014 după intrarea în vigoare a Noului Cod Penal care prevede pedepse mai mici pentru o serie de infracţiuni şi, pe cale de consecinţă, şi termene de prescripţie mai mici. Odată atins termenul de prescripţie într-un dosar aflat pe rolul unei instanţe, judecătorul dispune încetarea procesului. Printre cele 22 de dosare se numără şi dosarele de corupţie ale lui Miron Mitrea, Mihai Necolaiciuc şi Marko Attila.

Procurorul şef al DNA a anunţat la finalul anului trecut că cel puţin 20 de dosare investigate de DNA şi trimise în judecată vor atinge termenul de prescripţie. Potrivit analizei detaliate a DNA, sunt 22 de dosare care se vor prescrie, astfel că inculpaţii nu vor fi judecaţi până la o soluţie definitivă.

Evaluarea ExpertForum arată că noul cod va fi mai blând în pedepse cu cei care comit infracţiuni cu prejudicii materiale mari. ”De exemplu conform noului cod pentru o înşelăciune cu prejudiciu de 3 milioane de euro făptaşul riscă o pedeapsă de până la 3 ani de închisoare. Acest tratament sancţionator este o veritabilă invitaţie la comiterea de infracţiuni contra patrimoniului. Este vital ca Guvernul să intervină şi să modifice noul Cod pentru a permite aplicarea unor pedepse mai mari în cazul producerii ce prejudicii de peste 2 milioane RON prin infracţiuni contra patrimoniului cum ar fi furtul, talharia, pirateria, înşelăciunea, gestiunea frauduloasă, bancruta şi bancruta frauduloasă”, se arată în evaluarea ExpertForum.