Președintele Traian Băsescu a afirmat, în urmă cu o săptămână, că premierul Victor Ponta a fost agent acoperit în perioada 97 – 2001. Ulterior, Traian Băsescu a spus că acțiunile fostului agent acoperit Ponta ar fi fost nesemnificative, numindu-l chiar “fripturist”.

Căteva evenimente din ultimele luni conturează portretul unui fost agent mult mai interesant. Astfel, dosarul Microsoft – EADS și aparența unor relații reci cu Franța dau imaginea unui portret de ofițer care ar fi putut desfășura acțiuni ostile NATO.

Așadar, am putea să îl întrebăm pe premierul Victor Ponta care sunt informațiile secrete NATO la care mai are acces din funcția pe care o ocupă? Statele membre NATO, prin reprezentanții săi, au acces la anumite dosare clasificate NATO. Premierul României mai are acces la astfel de dosare?

În perioada în care Traian Băsescu suține că Victor Ponta a fost agent SIE, România își pregătea desprinderea de Rusia și se apropia de semnarea parteneriatului strategic cu NATO.

Microsoft – EADS este un dosar care a fost constituit cu sprijinul FBI. Ulterior, DNA a cerut avize pentru urmărirea penală a nouă foşti miniştri. Săptămâna trecută, procurorii DNA au făcut percheziţii în Bucureşti şi judeţul Ilfov, la sedii de firme şi de fundaţii, dar şi la locuinţele unor persoane.

Printre locuinţele percheziţionate sunt cele ale fostului şef al SIE Cătălin Harnagea şi ale oamenilor de afaceri Dorin Cocoş, Remus Truică şi Nicolae Dumitru. Întrebat dacă crede că ancheta are vreo legătură în legătură cu afirmaţiile lui Traian Băsescu legate de SIE, fostul şef al serviciului a răspuns: “Dacă lucrurile acestea se fac în ultima lună a unei campanii prezidenţiale atât de violente şi cu foarte multe acuzaţii care trec de limita normalului şi a legii, poţi să bănuieşti orice… “

Despre Victor Ponta se spune că ar fi fost recrutat chiar în Unitatea H, cunoscută și ca Unitatea Umbre pe vremea lui Harnagea, în perioada securitații UM 101, UM 102, UM 103. Cât despre posibilitatea ca tânărul Victor Ponta să fi fost recrutat înainte de 97, pe când se afla la Paris, răspunsul poate fi conturat de două aspecte.

O dată, în interpelarea adresată de senatorul Valer Marian premierului Victor Ponta, în Parlamentul României, care a rămas fără răspuns, dar cu valoare de document oficial, alte căteva întrebări conturează portretul unui posibil fost agent acoperit.

„Dacă, în anii 90 ați plecat intempestiv în Franța, cu o geantă de voiaj, și dacă ați locuit la Paris la doamna Nadia Marcu Pandrea, fiica marelui Cărturar Petre Pandrea și nepoata lui Lucrețiu Pâtrășcanu, prietenă a mamei dumneavoastră? (…)

Dacă ați avut probleme cu poliția Franceză? Dacă ați locuit ulterior la un anume Marin Bobeică, ofițer acoperit SIE la Paris?”

Este astfel, foarte posibil ca recrutarea viitorului agent acoperit Victor Ponta să fi început încă din anii 90, ca referent informații externe?

Mai apoi, relațiile dintre România și Franța par să se fi răcit. Premierul Victor Ponta a fost în Franţa în februarie 2013. Ulterior, în iunie 2014, premierul României participă, la Paris, la reuniunea informală a şefilor de guverne social-democrate din mai multe state ale Uniunii Europene.

Destul că, în afara celor două vizite, nici un alt demers concret nu s-a legat între cele două țări. Toate acestea în condițiile în care, în Franța. tot socialiștii sunt la putere.

În lumina acestor realități, cât de “fripturist” a fost ofițerul Ponta? Cat de ostile ar fi putut fi acțiunile anti NATO? Cât de mult ne-au afectat, ca țară, toate aceste lucruri?

În mai bine de un an, serviciile de contraspionaj din țările în care i-a fost semnalată prezența lui Victor Ponta, presupus ofițer acoperit SIE, au putut detecta dacă acesta a participat sau nu la acțiuni, a avut contacte, rețele de sprijin, agenți de legătură, au apărut eventuale coordonări de acțiuni cu alte servicii emanate din rămășitele Tratatului de la Varșovia, etc.


Un ofițer acoperit nu se face pe criteriul că el își dorește să se plimbe prin străinatate, pe la conferințe, pe banii României, ci se ține cont de nevoile operative reale ale Serviciului. Așadar, Victor Ponta nu ar fi putut decide singur, cu de la sine putere, să se facă ofițer acoperit, ci acest lucru l-a decis Serviciul de Informații.

Apoi, dacă Serviciul i-ar fi detectat tendințe de “fripturist” și oportunist, ar fi căzut cu brio la selecție, fiindcă într-un serviciu de informații testările, inclusiv cele psihologice, sunt foarte serioase. Aceasta dacă nu cumva însuși Serviciul nu a fost virusat și a fost deturnat de la scopul său de a apăra România, ceea ce ar fi bdeosebit de grav.

Nu cumva prin folosirea etichetei de “fripturist” se duce în derizoriu situația? Apoi, se mai deschide o pistă de investigat. Dacă Ponta ar fi fost un “fripturist”, din “lotul” său de acoperiți a fost singurul de acest fel, sau sunt mai mulți “fripturisti”? Au ajuns și aceștia în Parlament, Guvern, servicii de informatii (poate infiltrați chiar la altele decât SIE), consilii județene, primării? Au mai fost și alți “fripturiști” magistrați? Dacă da, au influențat decizii judecătorești după criterii “fripturiste”?

 

Sursa: stiriflux.ro

Comentariile sunt închise.