Statul poate pierde sume de ordinul miliardelor de lei, după ce s-a trezit că vrea să schimbe legislația care impune anumite obligații investitorilor și grupurilor străine care au cumpărat companii privatizate de către Guvern. În joc este majorarea capitalului social al societăților privatizate cu valoarea terenurilor pe care au primit între timp titlu de proprietate. Pe lângă acestea, statul a fost păgubit cu dividendele pe care era îndreptățit să le primească pe pachetele de acțiuni respective, conform vocea.biz

Mari companii pe care statul le-a privatizat se află în această situație, între care Petrom, Romtelecom – actuala Telekom România, sau fostele distribuții de energie și gaze, ajunse între timp în curtea Enel, CEZ, E.ON sau ENGIE, fostul GdF SUEZ.

Statul, furat la buzunare

Mai mult, Curtea de Conturi s-a referit deja că statul a fost păgubit prin nemajorarea capitalului social, iar unul dintre cazurile descrise în rapoartele sale se referă chiar la Petrom. De asemenea, Complexul Energetic Oltenia trebuie să opereze o astfel de majorare care ar afecta Fondul Proprietatea, care este acționar minoritar. Există și situația opusă, în care companii au operat deja majorări în condițiile actuale, așa cum a făcut Nuclearelectrica în 2015.

Cum principalele privatizări în cauză au avut loc în perioada 2000-2008, în timpul boom-ului de creștere economică, și valoarea terenurilor în cauză a crescut puternic până la venirea crizei financiare. Ulterior, prețurile acestora au scăzut masiv din 2009.

Normele actuale prevăd că valoarea cu care trebuie efectuate aceste majorări de capital este cea trecută în anexele certificatelor de proprietate asupra terenurilor, actualizată cu inflația dintre momentul obținerii acestora și cel al majorării de capital.

Din cauza lentorii cu care (nu) s-au făcut aceste majorări de capital și a condițiilor prevăzute privind evaluarea terenurilor în cauză, investitorii s-au trezit ulterior că ar putea pierde participația majoritară la companiile pe care le controlează sau că trebuie să contribuie cu sume mari de bani pentru a-și menține procentele actuale.

Ar putea redeveni acționar majoritar

Aici intră în joc Guvernul Grindeanu. Acesta dorește modificarea legislației, dar modalitatea aleasă avantajează grupurile străine și investitorii privați care au preluat companiile de stat.

”Astfel, cu titlu de exemplu, pentru societatea X, care a obținut înainte de anul 2008 un număr de certificate de atestare a dreptului de proprietate – CADP, a căror suprafață însumează 555 ha, capitalul social ar trebui majorat, în condițiile legislației existente, cu valoarea de aproximativ 56.000.000 lei, valoarea reală a terenurilor fiind de 12.000.000 lei, iar pentru societatea Y, care a obținut înainte de anul 2008 CADP a căror suprafață însumeaza 38.200 ha, capitalul social ar trebui majorat, în condițiile legislației existente, cu valoarea de aproximativ 2.090.000.000 lei, valoarea reală a terenurilor fiind de aproximativ 290.000.000 lei”, arată Guvernul, conform Profit.ro.

În unele situații s-a calculat că, dacă acționarii nu vin cu bani de acasă, atunci aceștia ar putea pierde chiar controlul companiilor în cauză, ceea ce ar fi echivalentul unei naționalizări.

Acum, Executivul vrea ca majorarea să se facă la valoarea de piață, stabilită de un evaluator autorizat.

Cum argumentează Guvernul

Potrivit Profit.ro, Guvernul a găsit mai multe probleme pe care le pune actuala metodă de majorare a capitalului social:

– Supraevaluarea activelor conduce la încălcarea principiului prudenței prevăzut de OMFP nr. 1802/2014, conform căruia elementele patrimoniale trebuie evaluate la valoarea lor reală, pentru a putea asigura un bilanț real;

– Urmare a reevaluărilor obligatorii impuse de legislația și prudența în domeniu contabilității, diferențele înregistrate între valoarea contabilă și cea reală se trec pe cheltuieli, ceea ce ar conduce la deteriorarea capitalurilor proprii ale operatorului;

– Conduce la o informare distorsionată a investitorilor interesați să investească în active mobiliare. Urmare a inflației de acțiuni nou emise, valoarea operatorului se deteriorează semnificativ. Astfel, în situația operatorilor economici tranzacționați pe piața de capital, inflația de acțiuni nou emise va genera creșterea ofertei de vânzare, urmată în momentul următor de diminuarea valorii de tranzacționare a acțiunilor. O redresare a acestei situații poate dura și până la jumătate de an pentru un operator economic, în funcție de încrederea investitorilor în managementul acestuia. Însă această situație ar avea consecințe deosebit de grave asupra încrederii investitorilor pe piața de capital, în sensul scăderii interesului acestora de a mai investi în acțiunile unui operator care mai are acționar statul român;

– Generează, prin necorelarea valorii contabile a terenurilor cu valoarea reală a acestora, înscrierea de date denaturate în situațiile financiare, iar prin aceasta o informare eronată a utilizatorilor de informații contabile și a creditorilor (i.e. bănci), cu consecințe în deteriorarea indicatorilor bancabili și diminuarea șanselor de creditare;

– Afectează și vulnerabilizează operatiunile de admitere la tranzacționare, în cazul societăților pregătite pentru admiterea la tranzacționare, chiar amânarea pe termen nelimitat a acestei operațiuni, cu efecte negative atât asupra societății, cât și asupra acționarilor acesteia;

– Creează condițiile pentru contestarea în justiție a operațiunii de majorare de către acționarii minoritari. O majorare a capitalului social cu o valoare supraevaluată în mod artificial a terenurilor, ca aport în natură al acționarului stat, va conduce, în cele mai multe cazuri, la contestarea acestei acțiuni de către ceilalți acționari minoritari, fie prin invocarea unor aspecte procedurale (formalități de convocare, cerințe de cvorum, solicitarea respingerii cererii de mențiuni la înregistrarea hotărârilor AGEA de majorare a capitalului social la registrul comerțului), fie prin contestarea temeiului legal invocat pentru majorare;

– Poate conduce la prejudicierea acționarilor minoritari ai unei societăți prin creșterea artificială a valorii aportului în numerar pe care aceștia trebuie să îl aducă în societate pentru a putea să își mențină cota de participare la capitalul social.

Și totuși, apar mai multe probleme

Numai că există mai multe probleme cu propunerea Guvernului. În primul rând, statul renunță practic la sume mari de bani.

Astfel, statul renunță la o serie de active, respectiv pachetele mai mari de acțiuni, care ar avea valori mai mari. Aceste pachete ar putea fi ulterior vândute pe bursă sau unor investitori strategici, în profitul statului.

O altă problemă o constituie faptul că societățile în cauză au amânat foarte mulți ani să efectueze majorările respective de capital social. Sigur, birocrația românească din administrație și litigiile privind terenurile în cauză au întârziat mult acordarea titlurilor de proprietate, dar și foarte mulți investitori au amânat ani de zile să efectueze majorările respective.

Concomitent, ar exista o discriminare între companiile care au realizat deja majorări în baza legislației actuale și cele care vor face de acum încolo. Mai exact, dacă societatea în cauză a realizat deja operațiunea, atunci acționarii săi au fost practic prejudiciați deoarece puteau aștepta schimbarea legislației și să beneficieze la rândul lor de termeni mai buni.

În fine, ar exista și problema dividendelor care s-ar fi cuvenit statului pe pachetele în cauză.

Cazul Petrom

Curtea de Conturi a reclamat problema Petrom încă din 2009 deoarece operațiunea trebuia terminată la finele lui 2007. Iată ce spunea Curtea de Conturi în raportul pe anul 2014:

– ”neurmărirea, de către instituția cu atribuții în domeniul privatizării, a modului în care Cumpărătorul și-a respectat obligația asumată prin Contractul de privatizare nr. 5/2004, respectiv de a «depune toate eforturile rezonabile pentru a determina Societatea să pregătească în mod corespunzător documentația necesară și să depună cereri pentru obținerea tuturor certificatelor de atestare a dreptului de proprietate asupra Terenurilor în curs de Clarificare, conform legii și în timp util, pentru efectuarea majorărilor de capital social»“.

– nerespectarea prevederilor articolului 12, alineatul 3 din legea 137/2002 potrivit cărora „administratorii societății comerciale sunt obligați să solicite înregistrarea majorării capitalului social la Oficiul Registrului Comerțului în termen de 30 de zile de la data emiterii certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor“.

Documentul menţionează că s-au realizat unele progrese, dar, pe de o parte Petrom nu a obţinut certificat de atestare pentru toate terenurile primite în folosinţă, iar pe de altă parte nu a majorat capitalul social nici cu terenurile pe care a obţinut actele de proprietate.

Conform contractului de privatizare din 2004, operațiunea trebuia terminată, ”la trei ani de la data finalizării” privatizării, adică până la finele lui 2007.

În anul 2014, fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu critica Petrom pentru lentoarea cu care își respecta obligațiile. În acel an, terenurile respective erau evaluate la 20 de milioane de euro. Însă miza era alta: dacă OMV nu venea cu bani în companie riscă să scadă sub 50% din acțiuni. Nicolescu a propus atunci un memorandum în Guvern pentru modificarea legii nr. 555/2004 privind privatizarea Petrom, dar acesta nu a fost aprobat.

 

Citiți mai mult pe vocea.biz