PSD a anunțat joi, chiar în ziua învestirii Guvernului Dragnea – Iohannis, că a modificat programul de guvernare ce l-a ajutat să câștige alegerile și a introdus mai multe măsuri fiscale. Și asta fără a consulta mediul de afaceri și fără a analiza impactul acestor schimbări asupra economiei, scrie b1.ro

Aplicarea noilor măsuri propuse de PSD poate fi rezumată scurt: ”tot în boul care munceşte dai”. Este concluzia la care a ajuns Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România.

Trecerea de la impozitul pe profit la impozitul pe cifra de afaceri, una dintre măsurile care a stârnit cele mai multe controverse în aceste zile, nu poate fi aplicată la modul general pentru că nu ne lasă directivele europene, susținut preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru.

”Din punctul meu de vedere, discuţia e închisă pe subiectul ăsta. Pe lângă nonsensul economic. (…) Adică impozitarea cifrei de afaceri e posibilă şi probabil că are şi argumente logice doar pe anumite segmente de firme, companii mici unde costurile de administrare a taxelor probabil sunt destul de mari. (…) Şi avem, adică am mai avut experienţa asta, avem microîntreprinderile care au acest regim de taxare a cifrei de afaceri în momentul de faţă, dar nu poţi generaliza la toate companiile (…) pentru că nu poţi să tratezi la fel companii din industrii diferite. Unele au prin definiţie cifră de afacere mare, pentru că au rulaje mari şi profit mic, altele au cifră de afaceri mică, dar profit mare. Adică nu poţi trata uniform”, explică preşedintele Consiliului Fiscal, pentru Gândul.

Aplicarea unei astfel de măsuri va avea ca efect destabilizarea mediului de afaceri, insecuritate şi probleme pentru firme și o scădere a investiţiilor.
Concret, problema nu e la impozitarea firmelor, ci la activitatea ANAF şi la faptul că există foarte multe zone neexploatate din punct de vedere fiscal în România. Şi atunci, astfel de măsuri apar pentru că de undeva tot trebuie să fie asigurate schimbările pe care cei de la guvernare şi le-au propus pe plan social. Pe scurt, tot ”cei mici” trebuie să plătească.

Ionuţ Dumitru a susținut că naţionalizare pensiilor private iese din calcul pentru că ar fi neconstituţional să se întâmple aşa ceva.

”Eu fac un singur comentariu aici: acele conturi de Pilonul II sunt conturi individuale. Adică sunt activele fiecărui individ. Ştim cu toţii că în Constituţie dreptul de proprietate este garantat. Adică dacă eu am nişte active care sunt ale mele, individuale, cum poţi să-l naţionalizezi? Dar nu ştiu dacă era discuţia despre naţionalizare, că înţeleg că discuţia era alta. Să treci activele respective în Pilonul I sau în Pilonul III. Eu cred că discutăm inutil atât timp cât ei între ei se contrazic, n-are sens”, a detaliat Dumitru, citat de Gândul.

Poveste a acestui fond este un „experiment pentru ţările est-europene, nu-l găsiţi în nicio ţară dezvoltată. Cine profită? Păi cine administrează, nu? Că ăia sunt oameni foarte inteligenţi, foarte pregătiţi, ca în toate băncile, în toate firmele de asigurări, şi când se duce dracu’ zic ‘Plătiţi voi, ăia mici!’. Că noi ne-am plătit bine cât am stat la conducere”, a susținut Cristian Pârvan.

Amânarea reducerii cotei TVA este o schimbare despre care atât Dumitru cât şi Pârvan sunt de acord că nu va avea efecte semnificative, ba chiar ar trebui să fie anulată complet.

”Din punctul meu de vedere, ca economist, măsura asta de reducere a TVA de la 19 la 18% trebuia anulată complet. Nici măcar nu trebuia amânată, trebuia pur şi simplu anulată. De ce? Pentru că noi avem deja o rată de TVA printre cele mai mici din Europa. Cota standard la 19% e a doua sau a treia cea mai mică din Europa. Venim de la a treia sau a patra cea mai mare din Europa, 24% şi suntem acum la a doua-a treia cea mai mică. Mai are vreun sens să ne gândim că ar trebui să reducem TVA-ul, în condiţiile în care avem deja o problemă cu consumul în exces, consumul creşte prea repede? Mai are sens vreun stimul asupra consumului? Eu zic că nu. Şi cred că orice economist responsabil poate să facă această evaluare şi să spună că nu mai trebuie stimulat consumul. Haideţi să ne bazăm pe logică”, a declarat, pentru Gândul, Ionuţ Dumitru.

Pe acelaşi palier se situează şi secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, care crede că TVA-ul şi-a epuizat rolul său de motor de creştere şi de consum, că scăderile au fost oricum foarte mari, iar efectul acestei măsuri va fi extrem de redus.

Această măsură trebuie privită, însă, în strânsă corelaţie cu creşterea salariului minim pe care cei de la PSD anunţă să-l majoreze direct la 2000 de lei din 2018.

”Au fost creşteri foarte mari: în 2012 salariul minim era 700 şi ceva de lei, astăzi e 1450. Deci practic s-a dublat, în patru ani de zile salariul minim a fost dublat. O astfel de evoluţie nu poate să nu aibă consecinţe economice şi cred că trebuie să înţelegem foarte bine care au fost aceste consecinţe şi dacă sunt pozitive sau nu şi să vedem care ar fi parcursul de urmat pentru anii următori, cât de repede trebuie să creştem salariul minim şi dacă el trebuie corelat cu ceva sau nu. Cred că ar trebui să găsim cumva o formulă de creştere a salariului minim în funcţie de anumiţi indicatori. (…) Ce antreprenor poate să susţină o creştere a salariilor de 30% într-un orizont atât de scurt de timp? Deci creşterea de la 1450 spre 2000 de lei pare una foarte mare pentru a putea fi acomodată uşor de companii, în general, aşa, la o primă citire”, arată preşedintele Consiliului Fiscal.

”Problema, de partea cealaltă, că nu se discută să se mai pună totuşi stop la sociale, că nu se mai poate, să treacă lumea la muncă. Pentru că au mărit indemnizaţia socială la 510 lei şi atunci mediul de afaceri, noi am întrebat: Păi la 1450, cu taxele şi impozitele aferente, rămân în buzunar cu 950 de lei. Atunci se pune întrebarea logică, de ce să muncesc opt ore pe zi, o lună de zile pentru 950 de lei, când stau acasă, nu fac nimic şi-mi dai 510. Dar noi nu vorbim despre asta, că vai, să fim politically corect. Moare omul! Mor unii”, detaliază Cristian Pârvan o altă problemă.

Lucrul care a stârnit cea mai multă revoltă este absenţa consultării.

”Dacă e democraţie, aşa cum se spune tot timpul, că Guvernul are dreptul, Parlamentul are dreptul, e adevărat. Nu putem să comentăm şi să contestăm că au dreptul, dar şi mediul de afaceri are dreptul, tot în baza legii, să fie consultat. (…) Nu putem să avem democraţie numai când şi unde ne convine. Nici democraţia nu e uşoară. Ori ceri autocraţie şi bună ziua, ori, dacă vrei democraţie, lucrăm tot cu instrumentele democraţiei”, argumentează Pârvan, care susţine că aceasta nu e doar părerea sa, ci şi a multora dintre cei din mediul de afaceri.