Criterii de selecție discriminatorii și disproporționate în etapa de evaluare a ofertelor. Criterii de atribuire nejustificate pentru că nu au legătură cu obiectul contractului. Tratament inegal al ofertanților în timpul etapei de selecție. Cerințe tehnice ”cu dedicație” pentru eliminarea ofertanților nedoriți. Produse finale ale proiectelor finanțate (platforme de e-learning) care nu sunt utilizate. Verificatori puțini și insuficient pregătiți pentru a putea evalua/verifica din punct de vedere tehnic proiectele. Suspiciuni de dublă finanțare. Lipsa unor controale reale din partea autorității de management, în condițiile în care toate neregulile de mai sus au fost semnalate doar după verificările inspectorilor de la Bruxelles.

Toate neregulile de mai sus sunt cuprinse într-un document al Comisiei Europene transmis autorităților române la sfârșitul anului trecut (23 decembrie 2014) și care a fost obținut de România Curată de la Bruxelles. Practic, neregulile semnalate în document reprezintă tabloul licitațiilor ”cu dedicație” care au ajuns ”la cine trebuia” prin impunerea unor cerințe care ajutau la scoaterea din competiție a ofertanților nedoriți. Conform documentului, doar în cazul a două contracte de atribuire dintr-un eșantion de 9 contracte verificate ca eșantion se poate vorbi de existența unei concurențe reale. Nemulțumirea inspectorilor care au realizat auditul este cu atât mai mare cu cât, după cum am arătat, necesitatea și/sau calitatea proiectelor finanțate ridică serioase semne de întrebare în condițiile în care serviciile realizate nu sunt utilizate sau nu se poate verifica utilizarea lor.

Auditul vizează Programul Operațional Competitivitate, Axa Prioritară 3 (Tehnologia Informaţiilor si Comunicaţiilor pentru sectorul privat si public: Susţinerea utilizării tehnologiei informaţiei/ Dezvoltarea şi eficientizarea serviciilor publice electronice/ Dezvoltarea e-economiei).

Ce semnalează inspectorii de la Bruxelles

  • criterii de selecție discriminatorii și disproporționate în etapa de depunere a ofertelor, fără a permite concurenților să demonstreze experiența și capacitatea relevantă prin certificări echivalente, cu încălcarea articolului 46, precum și principiile egalității de tratament și nediscriminării în conformitate cu articolul 2 din Directiva 2004/18/CE. De exemplu, cerința pentru excelente competențe de limba română pentru un expert (1 contract); limitarea concurenței prin solicitarea unui număr mare de certificate tehnice pentru fiecare expert al unei echipe ГГ (9 contracte). Chiar dacă echivalența a fost menționată teoretic în anunțul de participare pentru aceste certificate specifice, în realitate nu exista nici o echivalență perfectă și ofertanții s-au trezit că au fost excluși chiar dacă au prezentat certificate echivalente;
  • criteriu de atribuire nejustificată, deoarece nu era legat de obiectul contractului (Grila de evaluare pentru un proiect de servicii ГГ s-a bazat pe alocarea a 55 de puncte pentru numărul de “studii de caz medicale” furnizate de ofertantul IT);
  • tratament inegal al ofertanților în timpul etapei de selecție (de exemplu, acceptarea ofertanților care ar fi trebuit respinși);
  • cerințe tehnice disproporționate (prea numeroase și excesiv de complexe) ceea ce a dus la excluderea celor mai mulți dintre ofertanti, cu excepția aceluia căruia i-a fost atribuit contractul. În 4 cazuri din cele 9 ale eșantionului auditat toți ofertanții au fost excluși cu excepția câștigătorului, în 2 cazuri au rămas doar doi 2 ofertanți, iar într-un caz a existat un singur ofertant. Prin urmare, din 9 licitații doar în 2 cazuri a existat o concurență reală în etapa de atribuire. CE a recomandat Guvernului o analiză detaliată a motivelor de excludere și o expertiză ГГ de profunzime, pentru a determina dacă criteriile de selecție sau tehnice au fost proporționale și nu adaptate pentru a fi îndeplinite de un singur jucător pe piață. Acest aspect, reprezintă unul din indicatorii la nivel de CE care ridică suspiciuni privind posibila fraudă;
  • imposibilitatea autorității de management și a organismului intermediar de a verifica în cadrul proiectului de selecție, dacă cerințele tehnice din caietul de sarcini sunt proporționale, motivele pentru excludere sunt justificate și dacă cerințele tehnice sunt îndeplinite de către ofertantul câștigător, ca urmare a complexității excesive și a gradului ridicat de tehnicitate. Misiunea de audit a CE a constatat, în urma interviurilor cu verificatorii ofertelor concurenților că aceștia nu cunoșteau decât la nivel superficial aspectele pe care le verificau. Inspectorii au constatat cu stupoare că au fost desemnate doar douî persoane la nivel de organism intermediar care să se ocupe cu verificarea dosarelor în cazul a zeci de contracte foarte complexe și mari pe ГГ;
  • Vizita la fața locului a relevat faptul că o platforma de e-Learning nici măcar nu a fost folosită, beneficiarul și reprezentantul tehnic al contractantului nefiind în stare să pună la dispoziția inspectorilor de la Bruxelles dovezile care să ateste existența traficului pe platformă. Din acest motiv CE a cerut Guvernului să facă o verificare a realei funcționări și utilități a unora dintre proiectele IT implementate. Inspectorii au exemplificat prin existența a două platforme de e-Leaming în aceleași școli sau universități, ca o dovadă care să sugereze nereguli legate de eligibilitatea unor cheltuieli;
  • Platforme de e-Learning similare sunt finanțate prin Fondul Social European, care ar putea duce la dublă finanțare;
  • Cel mai grav poate, este că autoritatea de management nu a identificat de una singură nici una dintre aceste nereguli multiple, fiind nevoie ca acestea să fie semnalate de inspectorii de la Bruxelles.

 Ce a solicitat Comisia Europeană pentru a debloca plățile

Walter Deffaa, Director-General pe Politici Regionale și Politică Urbană al CE, cel care semnează documentul, a solicitat Guvernului României pași concreți pentru repararea deficiențelor grave din modul cum sunt cheltuite fondurile UE pe proiecte IT în România. Măsurile solicitate:

– corecții financiare la acele proiecte care n-au respectat întocmai criteriile UE;

– angajarea de specialiști adevărați și în număr suficient de mare ca să poată gestiona dosarele pe marile licitații din domeniul IT;

– luarea măsurilor adecvate unde există suspiciuni de fraudă;

– să evalueze dacă există cazuri de dublă finanțare prin FEDR și FSE sau proiecte identice implementate la nivelul aceluiași beneficiar în privința platformelor de tip e-leaming;

– probă adevărului: să facă o analiză reală de trafic a celor mai scumpe 20 de platforme de e-learning implementate de Guvernele României.

***

România Curată a solicitat oficial Ministerului Fondurilor Europene răspunsuri legate de îndeplinirea măsurilor solicitate de inspectorii CE. În momentul în care vom primi acest răspuns, îl vom face public. De asemenea, vom reveni cu amănunte și despre beneficiarii contractelor.

***

Documentul:

sursa: romaniacurata.ro

Comentariile sunt închise.