Gheorghe Badea și Valentin Vișoiu sunt numele investitorului, respectiv antreprenorului general al micro-hidrocentralelor de pe râurile Capra și Buda din Făgăraș, aflate pe lista celor pentru care Comisia Europeană a declanșat procedura de infringement împotriva României. În ciuda numeroaselor sesizări civice, care reclamau ilegalități în serie, MHC-urile au fost duse la bun sfârșit. România Curată vă prezintă CV-ul mai puțin romanțat al celor doi afaceriști, precum și conexiunile politice care le-au asigurat ”succesul”.
Badea, nașul fiicei primarului Piteștiului
Patronul celor zece MHC-uri de pe râurile Capra și Buda, Gheorghe Badea, a fost (până toamna trecută) șeful Camerei de Comerț și Industrie (CCI) Argeș. E un afacerist local foarte cunoscut în județ, Badea producând subansamble pentru uzinele Dacia și pentru cele ale Ford de la Craiova. A fost partener de afaceri cu influentul Constantin Stroe (ex-șeful uzinelor Dacia, actualmente vicepreședinte în cadrul Renault România) și cu Constantin Scarlat (patronul CNCD, care la rându-i a fost arestat la domiciliu în Dosarul Publitrans, fiind acuzat de complicitate la abuz în serviciu în contractul cu societatea de transport public din subordinea Primăriei Piteşti).
Scarlat ar fi obţinut contractul privind transportul public piteştean prin eludarea procedurilor de licitaţie. Presa locală scria că Scarlat e cercetat de DNA şi pentru afacerea ridicării de maşini, atribuite de același primar Tudor Pendiuc (PSD).
Un apropiat al lui Gheorghe Badea, Inal Cagri, a fost inclus pe parcurs în dosarul mitei către primarul Tudor Pendiuc. Asta după ce Ema Pendiuc, fiica primarului, a declarat că banii de apartament i-a împrumutat de la Inal Cagri, pe care i l-a prezentat Silviu Badea. Ultimul menționat este fiul lui Gheorghe Badea și administratorul afacerii cu MHC-uri. Procurorii susțin însă că dețin dovezi că împrumutul a fost antedatat, fiind doar de fațadă. De notat că Gheorghe Badea e nașul de cununie al Emei Pendiuc (vezi aici). Ca urmare a menționării numelui său în scandalul șpăgii primite de primarul Piteștiului, Tudor Pendiuc, la o zi după ce s-au efectuat percheziții la sediul Subansamble Auto SA, Gheorghe Badea a demisionat de la șefia CCI Argeș.
Gheorghe Badea deține și BACSI Investement Group SRL, care a beneficiat de fonduri UE (REGIO) de la MDRT în mandatul Elenei Udrea în valoare de 6,9 milioane lei pentru extinderea hotelului ESCALADE din județul Brașov. De asemenea BACSI a primit de la primăria Piteștiului, condusă de Pendiuc, un contract pentru livrarea unor echipamente pentru o sală de fitness.
Milionarul Vișoiu, turnătorul VIP-urilor
Constructorul MHC-urilor a fost firma CONARG CONSTRUCT SRL patronată de Valentin Vișoiu, considerat cel mai bogat argeșean în 2014, cu o avere de 70-75 milioane euro. Vișoiu a fost arestat la domiciliu în Dosarul Publitrans, fiind acuzat de spălare de bani şi că ar fi dat mită primarului Tudor Pendiuc un apartament de lux în București pentru a pune mâna pe contractul transportului public de persoane din orașul Pitești. Vișoiu e implicat şi în Dosarul ANRP, care a stat la baza arestării Alinei Bica, prietena Elenei Udrea, mituită de Dorin Cocoș. De la Vișoiu i s-a înfundat și lui Horia Georgescu, fostul șef al ANI. Tot de la Vișoiu i se trage și deputatului PNL Theodor Nicolescu.
În Dosarul ANRP, Vișoiu apare ca beneficiar al unei depăgubiri de 90 milioane euro, el fiind de fapt cureaua de transmisie a unei tranșe din șpaga încasată de Dorin Cocoș de la samsarul Gheorghe Stelian. Elena Udrea interacționase în trecut cu Gheorghe Stelian, care i-a vândut în 2006 ex-liderei PMP terenul din cartierul Floreasca (strada Frederich Chopin).
Valentin Vișoiu apare și într-o altă despăgubire de la ANRP. E vorba de o moșie a cunoscutei familii Brătianu, în urma căreia Vișoiu și alți trei parteneri de afaceri cu drepturi litigioase, printre care şi Radu Pricop, ginerele fostului președinte Traian Băsescu, au primit 10 milioane de euro despăgubiri de la ANRP.
Proiectantul MHC-urilor
Firma care a făcut proiectare MHC-urilor considerate distructive de către CE se numește S.C. AQUA-INVEST SRL. În acționariatul firmei a intrat în 2006 pentru o vreme și Tufan Alexandru Răzvan, cu 50% din societate. Tufan Alexandru e fratele lui Tufan Mihai (ex-iubitul Andreei Marin), considerat cel mai puternic afacerist din Câmpina (jud. Prahova). Familia Tufan controlează indirect ELSID TITU SA, care la nivelul anului 2009 era cel mai mare producător de energie hidro prin unități de mică putere (adică microhidrocentrale), depășind chiar Hidroelectrica. Proiectele MHC ale ELSID TITU au stârnit de asemenea controverse, însă de departe cea mai mare controversă din jurul ELSID e în jurul relației cu Hidroelectrica. Frații Tufan fac parte din categoria băieților deștepți din energie, care au căpușat Hidroelectrica, încheind unul din celebrele contracte care au îngenuncheat compania de stat. Ziarul Financiar estima că Hidroelectrica a pierdut din cauza contractului cu băieții deștepți de la ELSID suma de 97 milioane lei în intervalul 2006-2012, preț calculat din diferența între prețul de vânzare către ELSID, de 103 lei/ MWh și prețul de producție, care era de 171 lei/MWh.
Ca să înțelegem conexiunile în lumea politică a fraților Tufan, precizăm că Mihai Tufan e asociat cu Mihai Anastasescu în ELECTROCARBON SA. În Guvernarea Năstase, SC RAFO ONEȘTI SA, controlată de Corneliu Iacobov (fostul șef de cabinet al lui Viorel Hrebenciuc), a încheiat un contract cu Metaleuroest Câmpina, contract pe care nu și l-a mai putut onora. Ca urmare a neonorării, Metaleuroest Câmpina (unde acționari erau Anastasescu și Tufan) a preluat de la SC Rafo Onești acțiunile pe care societatea băcăuană le deținea la SC Electrocarbon, însă de fapt s-a dovedit că acel contract neonorat a fost doar un paravan prin care ELECTROCARBON SA trecea de la Iacobov la Anastasescu și Tufan, conform Realitatea.net. Mai mult, se pare că Adrian Năstase și Anastasescu erau prieteni, numele premierului apărând în Afacerea Distileria, ca protector al intereselor afaceristului în problemele sale cu legea. Presa a scris despre o apropiere între Roberta Anastase, pe când era președinta Camerei Deputaților și vicepreședinte PDL, și Mihai Anastasescu, care a și sponsorizat în 2010 PDL cu 7.500 de lei, prin firma sa Medimfarm.
Ștampile și semnături de la baronul de Argeș, Constantin Nicolescu
Președinte al CJ Argeș era în momentul autorizării Constantin Nicolescu (PSD), baron de Argeș (ex-senator, ex-prefect, vicepreședinte al PSD) implicat în mai multe combinații penale. Între președintele CJ Argeș (emitentul autorizației de construire a MHC-urilor) și beneficiarul autorizației, Gheorghe Badea, există o strânsă prietenie, Nicolaescu făcând petrecerea de nuntă a uneia din fiicele sale la Hotel Posada, aparținând lui Gheorghe Badea. Nicolaescu este deja condamnat definitiv într-un dosar privind încasarea de fonduri PHARE pe baza unor documente false și este judecat și/sau cercetat în alte dosare de corupție, inclusiv în dosarul care îl privește pe cumnatul lui Victor Ponta, Iulian Herțanu.
Amendați cu banii de țigări de Garda de Mediu
În 29.11.2011, urmare a sesizărilor făcute de Ovidiu Mihuț, cetățeanul care a luptat ani la rând împotriva ilegalităților din Munții Făgăraș, Garda de Mediu Argeș, condusă de prim comisar Ioan Ene, a dat o caricatură de amendă: 20.000 lei (aproximativ 5000 euro) investitorilor Badea și Vișoiu, care distrugeau iremediabil două râuri ale sitului NATURA 2000.
Ioan Ene a fost șef al Gărzii de Mediu Argeș înainte de ianuarie 2008, când a fost dat jos, fiind numit înapoi la instalarea Guvernului Boc și dat afară în Guvernul PSD. Modul în Ioan Ene, care a părăsit Garda de Mediu prin picarea cu notă mica (35 de puncta din 100) a examenului de comisar clasa 1, arată nivelull pregătirii profesionale al celui care ani la rând a fost pus să vegheze peste respectarea legii de către constructorii de microhidrocentrale din Munții Făgăraș. Acum Ioan Ene lucrează inspector la Primăria Ștefănești.
În ce-l privește pe șeful Gărzii de Mediu Argeș, Ioan Ene, precizăm că a fost marele absent la o masa rotundă organizată de chiar șeful ”mare” al Gărzii de Mediu, Silvian Ionescu, la care au fost invitați activiști și reprezentanți ai tuturor autorităților din domeniul protecției mediului. La întâlnire a participat inclusiv ministrul Mediului de atunci Laszlo Borbely, care a declarat că “va face cercetări și va lua măsurile necesare într-o zi sau două” (au trecut 3 ani și 7 luni de când Laszlo Borbely a făcut promisiunea până când CE a declarat infringementul – n.r.). În mod absurd, la masa rotunda organizată de șeful Gărzii de Mediu, a absentat și Silvian Ionescu, adică “polițistul șef al mediului”, cel care avea puterea de a sancționa abaterile din Făgăraș și care, dacă ar fi fost prezent, nu s-ar mai fi putut evita (de gura activiștilor de mediu) trimiterea de către Ministrul Mediului a Gărzii de Mediu la o inspecție “pe bune” în teren. La acel moment Silvian Ionescu declara: “Noi am controlat și n-am gasit nicio vină nici Apelor Române, nici constructorilor” ( ).
Silvian Ionescu, ex-ofițer DIE și șef al organizației Sector 3 a PDL, a fost acționar în firma KVB ECONOMIC SRL, alături de Sulfina Barbu (ex-ministru PDL al Mediului), firmă din care a ieșit când a fost numit șef al Gărzii de Mediu. Firma a fost trecută pe numele unor anonimi care erau angajații unei firme din acționariatul căreia făcea parte și Petre Ion (om de încredere al lui Dorin Cocoș, prezent în multe firme ale acestuia).
Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, omul care putea opri tot, dar n-a făcut aproape nimic
Laszlo Borbely e unul din greii UDMR, atât de influent încât Parlamentul României a respins de două ori cererea procurorilor DNA de începere a urmăririi penale. Ulterior dezbaterii menționate mai sus, Laszlo Borbely l-a suspendat din funcție pe șeful Apelor Române Argeș, Adrian Moisescu în 2011, pentru că n-a făcut analiza solicitată de ministru privind MHC-urile de pe râurile Capra și Buda. În decembrie 2011, zelul lui Laszlo Borbely s-a potolit subit, acesta declarând pentru presă că în urma tuturor controalelor derulate pe şantierele microhidrocentralelor din Argeş s-a constatat că „acolo nu sunt probleme”. Cât despre repunerea în funcție a lui Moisescu, directorul suspendat, Borbely a declarat: „Sa vedem”. După care l-a repus în funcție.
Șeful de la Apele Române, implicat în operațiunea “renovarea apartamentului lui Borbely”
În 4 octombrie 2011, directorul general al Administrației Naționale Apele Române (ANAR), David Csaba (UDMR), răspundea sesizării activiștilor de mediu care reclamau ticăloșiile care se petreceau pe râurile Buda și Capra din munții Făgăraș, astfel: “În urma deplasării din teren a specialiștilor de la ABA Argeș-Vedea și ANAR-București, s-a constatat că toate lucrările executate până în prezent care au presupus intervenție în albie (deviere în albie) nu au influențat negativ curgerea apei fiind luate măsuri pentru asigurarea debitului permanent în aval”.
David Csaba este finul lui Verestoy Attila și om de încredere al lui Laszlo Borbely. Csaba este citat ca martor în dosarul privind renovarea de către o firmă favorizată în contractele cu instituțiile subordonate ministerului, a unui apartament pe care procurorii susțin că Laszlo Borbely îl deține pe Calea Victoriei.
Autorul semnăturii de pe Avizul de Gospodărire a Apelor din aprilie 2009, dat firmei lui Badea și Vișoiu este însă Dumitru Ciobanu, directorul interimar de la acel moment al Direcției Apelor Argeș Vedea ( ). E cel fără de care nu s-ar fi putut obține restul avizelor. Despre Dumitru Ciobanu nu se știu multe, doar că el a fost pus pe funcție conform unui algoritm politic al coaliției de guvernare PSD-PDL, fotoliul ocupat de el fiind unul “rezervat PSD-ului”. În prezent Dumitru Ciobanu e șef la Serviciul de Gospodărire a Apelor Argeș Vedea și în ultimii ani numele său a fost menționat în presă ca fiind implicat într-o anchetă privind angajările de la Apele Române Argeș, dar și pentru o primă dată soției sale, care îi era subalternă.
Ministrul Mediului Rovana Plumb, vizite de ochii lumii în Făgăraș
După instalarea Guvernului PSD în mai 2012 și după ce apărătorii mediului au notificat CE de ilegalitățile de la MHC-urile din Făgăraș, pe 23 august 2012 Rovana Plumb, ministrul Mediului, flancată de deputatul Remus Cernea, a inspectat șantierele MHC-urilor din Făgăraș. Ea s-a rezumat să spună că au fost făcute inspecții cu o lună înainte și că va mai dispune realizarea unei noi inspecții.
Șefa comisiei de Mediu din Camera Deputaților, amenințată
Au existat și câteva voci care au pus întrebări privind soarta râurilor din Făgăraș. Unul a fost deputatul PSD Mircea Drăghici, care în 26 septembrie 2011, a avut o interpelare în Parlamentul României, adresată Ministrului Mediului, Laszlo Borbely ( ). Răspunsul lui Borbely n-a venit nici până azi.
Carmen Moldovan (PSD), șefa Comisiei de Mediu din Camera Deputaților, care a vizitat o parte din locațiile unde se construiau MHC-uri alături de un ong de mediu, a participat la o dezbatere publică în care a criticat proiectele de MHC-uri ale cuplului Badea-Vișoiu. După aceea au început amenințările la adresa ei. Iată ce a declarat pentru România Curată: “Când am fost pe râurile Otic, Buda și Capra și-am văzut ce-a făcut omul ăsta, domnul Gheorghe Badea, am avut o reacție pe această temă. Imediat după, am primit amenințări la adresa mea venite nu direct, ci prin terțe persoane, să mă potolesc, că altfel mă vor distruge”.
Ilie Sârbu, acționar al unui MHC de pe râurile vizate de infrigement. Dar și pe alte râuri
În baza de date cu râuri a WWF actualizată în 2014 (aici și aici), singura microhidrocentrală de pe râul Dejani-Lupșa, citat în anunțul privind demararea procedurii de infringement, aparținea firmei ELCATA MHC SRL, unde asociat este și vicepreședintele Senatului Ilie Sârbu, socrul premierului Victor Ponta. Ilie Sârbu a intrat în acționariatul firmei în 2010, cu 5%.
Printre asociații lui Ilie Sârbu în ELCATA se numără și Dănuț Frunză, care apare în rechizitoriul procurorilor DNA ce a stat la baza arestării judecătorului de la Curtea Constituțională, Toni Greblă. ELCATA MHC SRL este o societate extrem de profitabilă: cu un singur angajat în 2012 și 2013 a avut cifre de afaceri de 4.073.000 lei, respectiv 4.296.000 lei, iar profitul cumulat pe cei doi ani a fost de aproximativ 1,93 milioane lei.
ELCATA MHC SRL nu are doar o singură MHC, ci derulează mai multe astfel de proiecte pe teritoriul national: Repedea (Maramureș), Valea Izei (Maramureș), Maria (Bistrița Năsăud), Someșul Mare (Bistrița Năsăud), Strâmba (Bistrița Năsăud), Cormaia (Bistrița Năsăud), Brescioara (Brașov), Pojorta (Brașov), Berivoi (Brașov), trei MHC-uri pe Sebeș (Brașov), Lisa (Brașov). Ilie Sârbu și asociații săi au aplicat inclusiv pentru fonduri europene pentru construcția MHC-urilor din portofoliu. E vorba de proiectul: “Amenajare hidroenergetică a pâraielor Dejan şi Lupşa”, a cărui valoare eligibilă era de 9.147.107 lei din fonduri UE (FEDR), cărora li s-au adăugat și 1.247.332 lei de la bugetul de stat, care la nivelul anului 2012 fusese contractat și era în implementare. Și firma cuplului Vișoiu-Badea a aplicat pentru fonduri europene, la nivelul anului 2010 proiectele lor nefiind respinse, însă au fost puse pe o listă de așteptare, nefiind suficienți bani.
Turism la tub
Anecdotic sau nu, Gheorghe Badea și-a început afacerile în Munții Făgăraș în turism. La începutul anilor 2000, împreună cu alți asociați, a preluat societatea de stat Posada SA, care gestiona, printre altele, și Cabana Capra. Adică locul de popas pentru cei care doreau să viziteze Cascada Iezerului (sau Cascada Capra) și întreaga zonă. Acum pot admira albia secată a râului și tuburile MHC-urilor. Că, până la urmă, e mai ușor să faci bani din certificatele verzi pe care fiecare dintre noi le achităm, lună de lună, pe factura de energie electrică…
sursa: romaniacurata.ro
Bai ce-mi plac anchetele astea!!! Bravo Domnu Befu! E aici material pentru vreo 300 de ani de puscarie , sa ajunga la toata lumea!
Comentariile sunt închise.