EXCLUSIV PUTEREA Cimitirul Elefanţilor CNADNR. Studiu de caz | Aurel Petrescu, inoxidabilul de la Drumuri!

În schimb, Narcis Neaga este neîndurător cu angajaţii Companiei care spun publicului adevărul despre bătaia de joc a banilor publici. Este cazul fostului director de investiții la CNADNR, Alin Goga, şi al şefului de tură la ACI Bechet, Claudiu Țuțulanhttp://www.puterea.ro/dezvaluiri/in-atentia-celor-care-sesizeaza-fapte-de-coruptie-la-diicot-telefonul-denuntatorului-ascultat-cu-ordin-de-la-procuror-116302.html, ale căror contracte de muncă au fost suspendate după ce au făcut în presă dezvăluiri din interior.

“Omul care schimbă miniştri”, cum i se mai spune lui Neaga, preferă însă să se înconjoare cu oameni verificaţi, din sistem, cum este cazul consilierului său de nici 70 de anişori, are doar 69, Aurel Petrescu, despre care vom vorbi în continuare.

Aurel Petrescu a fost director general de neclintit al AND, pus şi păstrat în funcţie doar pentru a servi intereselor comerciale ale „frăţiilor transpartinice”. Totuşi acest personaj tiranic, inventat de fostul ministru al Transporturilor Miron Mitrea, i-a făcut pe subordonaţii săi să se răscoale la propriu şi a fost silit să-şi dea demisia cu coada între picioare. A fost recuperat exclusiv datorită apartanenţei la “oculte”. Acest personaj malefic, de o obedienţă greţoasă faţă de cei puternici şi tiranic faţă de cei slabi, a rămas director financiar al companiei până în anul 2008 când s-a pensionat, ministrul liberal Ludovic Orban având meritul îndepărtării acestui individ. Până la revenirea în CNADNR din anul 2012, acest personaj folosea munca angajaţilor CNADNR pentru casa din comuna Celaru, jud. Dolj. A făcut combinaţii pentru firma Pizzarotti şi pentru firma Plastidrum prin intermediul pupilului său Ionuţ Maşala, rămas mare mahăr în CNADNR pe poziţia de director general adjunct economic. În prezent, acest pensionar de lux este unul dintre cei cinci consilieri ai directorului general Narcis Neaga şi încasează o căruţă de bani (peste 12 mii de lei/lună) de la compania de drumuri şi slujeşte credincios firmele Astaldi, Pizzarotti şi Impregilo. Deşi toate aceste matrapazlâcuri au încins televizoarele vreo două luni neîntrerupt, inoxidabilul de la drumuri nu a fost călcat niciodată de DNA.

Posturi pentru clientelă

Încă din 2013, presa atrăgea atenţia că directorul general al Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, Narcis Neaga, a inventat încă opt posturi de „directorași” și cinci posturi de consilieri. Chiar dacă organigrama Companiei Naționale de Autostrăzi, aprobată de fostul director Mircea Pop, alt prieten de nădejde al “ocultelor”, prevedea un număr de 23 de directori, noua conducere a CNADNR s-a umflat la 35 de șefi și consilieri. Direcția Juridică din cadrul CNADNR condusă de Andrei Filipescu a fost preluată de șeful de la juridic Mihai Radu Șaptefrați. Neaga a înființat şi două posturi de director adjunct direcția juridică, ocupate de Andrei Filipescu și Silvia Bărbulescu.

Narcis Neaga a “reşapat” şi cinci angajați din cadrul CNADNR, pe care i-a trasformat în consilieri, Anghel Tănăsescu, Florea Dascălu, Lilian Iordache, Constantin Munteanu și vestitul Aurel Petrescu. “Premiantul” Cristian Andrei a primit un post de director. Pe lângă cei 23 de directori din CNADNR, noua conducere a fost supradimensionată cu directorii Anghel Gheorghe, Mihail Bașulescu (fost angajat al lui Nelu Ioardache și cel care a semnat contractul cu Bechtel), Cătălin Eftimie, Rada Varga, Marian Raicu și Bogdan Cotârlici.

DNA s-a trezit abia în 2014

După ani de furt, procurorii DNA au descins abia în 12 decembrie 2014  în sediile din Bucureşti şi alte şase judeţe ale CNADNR, la Direcţii de Drumuri şi Poduri şi la firme private, într-un dosar în care au fost vizate mai multe personaje care în perioada 2008-2014 au furat statul român. Cu această ocazie a fost începută urmărirea penală in rem, pentru abuz în serviciu, în legătură cu atribuirea unor contracte privind servicii de reparare şi întreţinere a unor maşini de la DRDP.

Printre urmăriţi sunt mahări mai mici sau mai mari din CNADNR SA și DRDP (Direcțiile Regionale de Drumuri și Poduri) Cluj, Iaşi, Craiova, Bucureşti. Firmele complice sunt, conform procurorilor DNA, SC Eurospeed SRL, Sc Ro-Maryo SRL, Sc Rodna Trans SRL, SC Manolo SRL, SC Ram Europe SRL, SC Tig For Serv SRL, Sc Olflav Impex SRL. Percheziţiile l-au vizat şi pe Marius Eugen Ostaficiuc, consilier în Primăria Iaşi şi director adjunct comercial la Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi, şi pe Marius Constantin Pătraşcu, patronul unei firme de transport.

Omul de legătură al familiei Dobriţoiu

SC Ram Europe SRL a lucrat în asociere cu TMS România, a Vioricăi Dobriţoiu, soţia fostului ministru Corneliu Dobriţoiu, ambele fiind vizate în anchetă. În 2008, firma TMS ar fi semnat un contract de 25 milioane de lei cu CNADNR. Un alt contract între TMS şi CNADNR, direcţia Craiova, a fost în valoare de 6 milioane de lei. TMS în asociere cu RAM au semnat contracte de 5,6 mil. lei cu CNADNR Craiova şi SDN Târgu-Jiu.

Tot în asociere cu firma Vioricăi Dobriţoiu, SC Tig For Serv SRL, din Dolj, a semnat contracte cu CNADNR Iaşi pentru piese de schimb pentru maşini.

SC Olflav Impex SRL, aparţinând lui Lucian Dascălu, un apropiat al lui Radu Berceanu, a câştigat contracte tot în asociere cu firma soţiei lui Corneliu Dobriţoiu, care l-ar fi avut om de legătură în interiorul CNADNR pe Aurel Petrescu.

Plastidrum, regina marcajelor

Plastidrum, una din firmele la care a slujit şi din postură de angajat al statului şi din cea de pensionar de lux Aurel Petrescu, a câştigat timp de 17 ani consecutiv licitaţiile pentru marcajele de pe drumurile naţionale, mai precis între ani 1995 şi 2012. De altfel, Plastidrum este recunoscută de firmele concurente ca regina marcajelor rutiere, licitaţiile fiind organizate de ochii lumii. Rezultatele anchetelor Consiliului Concurenţei au rămas în coadă de peşte până în ziua de azi.

Exemplu de jonglerie a la Petrescu

În 2006, licitaţia pentru marcaje rutiere a fost spartă în 7 loturi, după numărul regionalelor CNADNR. La strigare s-au prezentat firmele abonate, aceleaşi la toate cele şapte licitaţii – Plastidrum SRL şi “iepurii” SC Swarco România SRL, Swarco Heoscont Strassenmarkierung GmbH şi Eleftherios Kokkinakis LTD.

În acel an, Swarko şi Kokkinakis au fost descalificate pe motiv că nu îndeplineau criteriile, iar Plastidrum le-a câştigat pe toate cele şapte.

Cele două firme descalificate tehnic au avut totuşi noroc, la două săptămâni de la pierderea licitaţiei Swarko şi Kokkinakis au primit în concesiune de la Plastidrum câte o regională – Swarko Craiova şi Kokkinakis Iaşi. Luat la întrebări de presă, Consiliul Concurenţei a anunţat de ochii lumii că “a declanşat, din oficiu, o investigaţie privind o posibilă încălcare a legislaţiei din domeniul concurenţei de către companiile SC Plastidrum SRL, SC Signature Semnalizare SRL, SC Swarco Romania SRL, Swarco Heoscont Strassenmarkierung GmbH şi Eleftherios Kokkinakis LTD. Investigaţia are ca obiect posibila participare cu oferte trucate a celor cinci companii în cadrul procedurilor de achiziţie publică organizate de CNADNR, pentru atribuirea unui contract pentru lucrări de marcaje rutiere pe drumurile naţionale”. Lucrurile s-au oprit aici, deşi legea spune că spargerea licitaţiei pentru marcaje rutiere în şapte este ilegală, deoarece “potrivit OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumuri publice, art. 30, al. 2, mijloacele de semnalizare rutieră se constituie într-un sitem unitar şi trebuie să fie în deplină concordanţă între ele”.

Alte fapte de prietenie

În 2010, pe vremea în care Aurel Petrescu era preşedintele Consiliului de Administraţie al Regiei Autonome Judeţene de Drumuri Argeş, presa dezvăluia legăturile sale strânse de colaborare cu “băieţii” de la firma de proiectare IPTANA, acum privatizată, pe care o prezenta cunoscuţilor, oficialilor, primarilor şi tuturor posibililor beneficiari.

Prin anul 2007, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a încheiat contracte cu firme de avocatură în valoare de peste 76 de milioane de lei, deşi avea la dispoziţie un întreg departament juridic. Poveste veche, sesizată la vremea respectivă de deputatul PNL, Andrei Gerea, actual ministru. În mijlocul acestui scandal a fost evident Aurel Petrescu, actualul consilier al directorului general al CNADNR, Narcis Neaga. În 2007, deputatul PNL l-a nominalizat ca principal vinovat pe directorul general al companiei, Aurel Băluţ, şi pe directorul general economic, Aurel Petrescu. Gerea a declarat explicit că miniştrii pe care i-a slujit succesiv Petrescu, respectiv Miron Mitrea, Gheorghe Dobre şi Radu Berceanu, erau la curent cu coţcăriile acestuia.

Surse din mediul de afaceri, coroborate cu voci din Consiliul Judeţean Argeş, susţin că Aurel Petrescu n-a vrut să plece nici în ruptul capului din birou şi a ameninţat că, mai degrabă, renunţă la “cele vii”, decât la funcţie.

A fost cu greu convins să nu mai facă circ, şi sfătuit că e mai bine să renunţe la funcţie. De altfel, fiind numit politic, aşa a şi plecat. Numai că omul şi-a făcut relaţii şi prieteni câtă vreme a ocupat funcţia de director economic la minister. Unul dintre prietenii lui de bază a rămas firma de proiectare IPTANA. Domn Petrescu era şef în cadrul Companiei de Drumuri când IPTANA câştiga licitaţia pentru proiectarea variantei ocolitoare a Piteştiului.

Declaraţia lui Alin Goga despre motivele suspendării sale

„Faptul că (exact așa scrie în decizie) «am participat la emisiunea «Jocuri de Putere», de la Realitatea, și pentru acest lucru». Sâmbătă, după ce dăduse decizia de suspendare, a încercat să mă contacteze și să cădem la o înțelegere, domnul Neaga. A înțeles absolut pe dos ceea ce îmi doresc. Poate că în activitatea pe care am desfășurat-o am greșit și eu de multe ori. Însă, a greși este una și a persevera în niște erori care sunt semnalate de cel puțin zece ani de zile de Curtea de Conturi, de absolut toate organele de control care vin în CNADNR. (…) Dânsul s-a înconjurat doar de niște oameni care zic «da șefu, ce frumos și deștept sunteți» și de oameni care îl mint și care nu îi zic adevărul”.

Competenţe

Aurel Petrescu are trecut în CV un titlu de doctor în riscuri în securitatea rutieră, obţinut în 2004, la aproape 60 de ani, şi un curs de “analişti de sisteme” frecventat în 1972 la CEPECA, o instituţie cunoscută ca apropiată de Securitatea comunistă.

sursa: puterea.ro