Greu de precizat cine are principalul merit, dar cert este doar ca negocierile pentru desemnarea unui nou val de ambasadori au decurs nesperat de bine. Existand astfel sperante ca s-au pus bazele unei coabitari aparte, cel putin in ceea ce priveste politica externa a Romaniei.
Iar principalii actori politici ai momentului implicati in acest „deal”, Klaus Iohannis si Victor Ponta, s-au declarat mai mult decat multumiti de cum au iesit lucrurile. Presedintele si-a vazut indeplinit unul dintre cele mai puternice vise personale, cel de a fi reprezentat in fata cancelarului german Angela Merkel de un apropiat in care are deplina incredere. Si astfel a ajuns jurnalistul Emil Hurezeanu ambasador in Germania. In timp ce premierul a obtinut nominalizarea nasului George Maior drept ambasador la Washington, ceea ce are darul de a-i mai spala imaginea lui Ponta in fata administratiei americane. Si, totodata, s-a batut palma intre cele doua Palate si pentru viitorul sef al Serviciului de Informatii Externe.
La doua Porti
Fara obisnuitele scurgeri de informatii reicproce, cele doua Palate au reusit, intr-un timp record, sa se puna de acord in ceea ce priveste intocmirea unui lot de ambasadori care sa inlocuiasca liniile din diplomatie. Si, fara putinta de tagada, miza reala a acestor nominalizari a fost desemnarea persoanelor care sa reprezinte Romania la cele doua actuale „Inalte Porti” la care se inchina acum clasa politica romaneasca, Germania si Statele Unite ale Americii. Iar alegerea ambasadorului care are misiunea de a intari alinata cu noul partener strategic european al tarii noastre a fost apanajul sefului statului. Insa cum „neamtul” de la Cotroceni a refuzat din start sa ia in calcul orice alt nume in afara de cel al sfatuitorului sau de taina de cativa ani buni, practic de la bun inceput Emil Hurezeanu nu a mai avut contracandidat. Mai ales ca Victor Ponta a jucat, de aceasta data cel putin, cu toate cartile pe masa, transmitand sefului statului ca singura sa mare doleanta este desemnarea lui George Maior drept ambasador in Statele Unite ale Americii. De altfel, premierul s-a si grabit sa anunte ca pe inaltii reprezentanti ai administratiei SUA ii ardea buza sa afle de soarta fostului sef al Serviciului Roman de Informatii.
Asa ca, mai ales ca isi facuse deja hatarul prezidential, Klaus Iohannis nu a mai comentat prea mult la nominalizarea celui care a condus SRI timp de aproape un deceniu. Chiar daca unii consilieri l-au atentionat ca „sangele apa nu se face” si, prin ajungerea lui Maior la Washington, Victor Ponta va primi o adevarata gura de oxigen politic. De altfel, concomitent cu anuntul public al nominalizarii lui Maior, s-au spulberat definitiv si sperantele liberalilor de a accede la guvernare inainte de alegeri.
Dubla confirmare
Mai mult chiar, dupa cum reiese din informatiile intrate in posesia noastra, lista cu noii ambasadori a venit la pachet cu stabilirea criteriilor pentru desemnarea viitorului sef al SIE, serviciul sercet care nu mai are director „plin” de atata amar de vreme. Si care, dincolo de „bla-bla-urile” care se trec in prezentarile oficiale, mai trebuie sa aiba atasat la CV-ul profesional doar un dublu aviz.
Cel al germanilor si al americanilor. Pentru ca, in conformitate cu noua realitate geostrategica, nimeni din sistem, dar nici de la varful clasei politice nu mai poate fi atat de naiv incat sa creada ca principalii nostri parteneri si sustinatori financiari sau militari vor accepta sa nu fie „consultati” in aceasta privinta. Astfel ca, atat Emil Hurezeanu, cat si George Maior au practic o prima misiune comuna in noile lor cariere diplomatice: sa afle pe cine vad drept sef al SIE liderii Germaniei si Statelor Unite ale Americii. Iar daca vor exista divergente intre cele doua puncte de vedere, sa medieze pe canale diplomatice, pana la gasirea unui compromis multumitor. Si de-abia in acel moment va iesi public seful statului pentru a declara ca, dupa o indelunga chibzuinta, a gasit persoana potrivita pentru sefia SIE. Iar coalitia guvernamentala condusa de Victor Ponta va vota cu ambele maini propunerea lui Klaus Iohannis, totul in spiritul noii „mari coabitari” care se prefigureaza intre cele doua Palate.
Similare
Greu de precizat cine are principalul merit, dar cert este doar ca negocierile pentru desemnarea unui nou val de ambasadori au decurs nesperat de bine. Existand astfel sperante ca s-au pus bazele unei coabitari aparte, cel putin in ceea ce priveste politica externa a Romaniei.
Comentariile sunt închise.