EXCLUSIV GÂNDUL.INFO Cum a ajuns POLIŢIA INTERNETULUI în „legea antilegionară” a liberalilor Antonescu şi Scutaru | „În general, lumea crede că poate face orice pe Facebook”

Vom mai vedea pe Facebook statusuri cu citate din Cioran, Noica, Eliade sau se va considera că a fost încălcată legea 217/2015? Nostalgicii după regimul Ceauşescu vor mai putea posta poze cu ”epoca de aur” şi ”conducătorul iubit”? Cum trebuie prezentat mareşalul Ion Antonescu? Ce se va întâmpla în spaţiul public, inclusiv pe internet şi pe Facebook, după ce preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea iniţiată de Crin Antonescu, George Scutaru şi Andrei Gerea, cunoscută în spaţiul public cu numele generic ”legea anti-legionari”? Iniţiatorii, Crin Antonescu şi George Scutaru, au explicat pentru gândul ce au urmărit cu o asemenea lege, de ce au considerat-o necesară, cum poţi intra sub incidenţa ei, şi cum cred ei că îi va afecta pe cei care folosesc internetul şi reţelele de socializare.

La sfârşitul lunii iulie, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea 217/2015, iniţiată de Crin Antonescu, George Scutaru şi Andrei Gerea, care completa şi modifica Ordonanţa de urgenţă a guvernului nr 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii. Printre noutăţile introduse de lege era referirea la legionari, dar şi cea privind persoanele condamnate de genocid.

Legea a generat mai multe controverse, existând opinii potrivit cărora, după intrarea în vigoare a legii, autorii interbelici cu afinităţi legionare nu vor mai putea fi citaţi. Andrei Pleşu, dar şi alte personalităţi, au comentat această lege, vorbind despre ambiguitatea textului, dar şi despre modul în care ea urmează să se aplice. Discuţia a fost aprinsă şi de afirmaţiile consilierului prezidenţial, Andrei Muraru, care a a spus că legea are în vedere în principal cultul personalităţii lui Nicolae Ceauşescu, care a fost condamnat de o instanţă din România pentru genocid. După această declaraţie, au apărut diferite interpretări potrivit cărora postarea pozelor cu Nicolae Ceauşescu pe Facebook poate fi urmată de sancţiuni.

De reamintit este că Facebook-ul este considerat spaţiu public, printr-o decizie a instanţei, astfel că sub incidenţa noii legi pot intra postările de pe reţeua de socializare. „Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în sensul art. 2 lit. a) (referitor la prin organizaţie cu caracter fascist, legionar,
rasist sau xenofob – n.r.), se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi”, se arată în lege.

De asemenea, actul normativ mai prevede că negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului, dar şi a genocidului sau a crimelor contra umanităţii se pedepseşte cu închisoare de până la 3 ani, iar săvârşirea acestor fapte printr-un sistem informatic, cu închisoare de până la 5 ani.

”Legea nu are nicio legătură nici cu cititul, nici cu Cioran, nici cu Eliade şi nici cu Noica”

Fostul lider PNL, Crin Antonescu, a declarat pentru gândul că nu înţelege cum s-a putut ajunge la această discuţie după promulgarea legii.

”Sunt obişnuit cu manifestări publice de profundă precaritate intelectuală, dar chiar cu aşa ceva nu credeam că ne putem întâlni. Bineînţeles că atunci când vorbim despre Cioran, Noica, Eliade, Vulcănescu nu putem să considerăm că dominanta operei lor este legată de afinitatea temporară şi destul de redusă în timp cu mişcarea legionară. Toţi aceşti coloşi, pentru că toţi cred că recunoaştem că este vorba de vârfuri intelectuale ale culturii româneşti au o operă extrem de solidă, apreciată şi intern şi internaţional şi care nu are nicio legătură cu doctrina fascistă şi activitatea, practica politică legionară. Mi se pare, repet, un semn de precaritate intelectuală majoră să înţelegi că prin această lege ţi se interzice să citeşti Cioran. Prin această lege nu ţi se interzice să citeşti nimic, nu încalci cu nimic prevederile acestei legi dacă citeşti de la Mein Kampf la operele tovarăşului Nicolae Ceauşescu”, a afirmat într-un interviu pentru gândul Antonescu.

Liberalul a adăugat că legea pe care a iniţiat-o ”nu are nicio legătură nici cu cititul, nici cu Cioran, nici cu Eliade şi nici cu Noica”.

După ce Andrei Pleşu a scris pe blogul său ”nu vreau să fiu suspect dacă admir talentul lui Cioran, mintea lui Noica, graţia atotştiutoare a lui Mircea Vulcănescu”, Antonescu afirmă că nu a găsit niciun fel de temei pentru această teamă a lui Pleşu.

”Poate admira în continuare, aşa cum o fac şi eu şi cum cred că o fac foarte mulţi dintre oamenii care au iniţiat şi votat această lege, calităţile lui Cioran, ale lui Noica sau Mircea Vulcănescu. Nu are nicio legătură cu legea, iar catalogarea drept înfierare tovărăşească mi se pare fără temei”, a fost replica lui Antonescu.

Mai mult, liberalul susţine că din categoria celor speriaţi de această lege, mulţi nu au citit în viaţa lor o pagină din Emil Cioran.

”Cred că o derivă intelectuală care îi face pe unii, care probabil nu au citit în viaţa lor o pagină din Cioran, şi evident nu mă refer la Andrei Pleşu, să clameze îngrozitoarea situaţie că nu ar mai putea să o facă. Să o facă. Să pună mâna pe Cioran, chiar îl recomand!”, a fost poziţia lui Crin Antonescu.

Şi George Scutaru, fost consilier prezidenţial şi deputat PNL, îi critică pe cei care se tem de această lege.

”Nu asta a fost intenţia legiuitorului de a-i pedepsi pe cei care pun citate din Cioran, dar părerea mea este că dacă dumneavoastră mâine vă îmbrăcaţi în cămaşă verde cu diagonală şi comemoraţi moartea lui Zelea Codreanu, cred că ar trebui să fiţi condamnat pentru acest lucru. Nu daţi exemple extreme. Am văzut pe unii care plâng pe diferite posturi de televiziune, spunând că vor fi băgaţi după gratii. Nu asta a fost intenţia mea şi a colegilor  mei, co-semnatari ai acestui proiect de lege”, a afirmat pentru gândul George Scutaru.

Se mai pot pune poze pe Facebook? Cine te poate denunţa, cine te anchetează?

Cei doi iniţiatori ai legii au explicat pentru gândul ce se întâmplă cu postările de pe Facebook şi în ce măsură pot intra acestea sub incidenţa legii 217/2015.

”Noi când am iniţiat legea, nu ne-am gândit să-i pedepsim pe cei care pun pe Facebook poze cu Ceauşescu. Nu intenţionam să acoperim şi această direcţie. Rămâne de văzut dacă o instanţă de judecată va considera că actuala lege dă instrumental juridic necesar pentru asemenea pedepse. Înainte făceai apologia extremismului, punând afişe pe gard, acum societatea a evoluat, nu se mai pun afişe pe gard, acum postează mesaje pe Facebook”, a declarat pentru gândul George Scutaru.

Şi Crin Antonescu respinge teoria că Facebook-ul este cenzurat din cauza acestei legi.

„În general şi cu puţină răutate, lumea pe Facebook crede că poate face orice … pe Facebook sau nu, nu este normal să permitem întreţinerea, alimentarea unei ideologii, unor idei sau unui spirit care să fie de natură criminală. Putem avea orice păreri fiecare şi sunt partizanul varietăţii şi libertăţii ideilor până acolo unde proferăm ideea că în mod legitim putem să discriminăm sau să ucidem semenii noştri”, a subliniat Antonescu.

Mai poţi pune poze cu Ceauşescu pe Facebook?

Consilierul prezidenţial, Andrei Muraru, a lansat o variantă de lucru potrivit căreia legea 217/2015 va genera o nouă jurisprudenţă, interzicând cultul lui Nicolae Ceauşescu.

”Una este să avem oameni care consideră în continuare că Ceauşescu a fost un conducător bun, oameni care defilează la nesfârşit prin televiziuni povestind amintiri cu Ceauşescu şamd şi alta e să ne pomenim într-o zi că un primar mai nervos ridică o statuie lui Nicolae Ceauşescu sau ridică un bulevard din oraşul pe care-l conduce Nicolae Ceauşescu. Este un minim semn de respect să interzicem aşa ceva, dacă ne gândim doar la oamenii care au murit în decembrie 1989, împuşcaţi din ordinul lui Ceauşescu”, a afirmat pentru gândul Crin Antonescu.

George Scutaru a precizat că iniţiatorii nu au avut în vedere să îi sancţioneze pe cei care pun pe Facebook poze cu Nicolae Ceauşescu. Potrivit iniţiatorilor, legea este una normală şi oricine poate face o plângere pentru încălcarea ei.

”Sunt nevoit să spun un lucru simplu: oricine, în cazul altor încălcări de legi, poate sesiza Parchetul General sau după caz o instanţă, o poate face şi aici. Decizia nu poate aparţine decât unei instanţe şi cred că termenii din Ordonanţă şi din legea de modificare a ordonanţei sunt extrem de expliciţi”, a fost răspunsul lui Crin Antonescu.

Noua Dreaptă poate fi interzisă

Atât Crin Antonescu, cât şi George Scutaru au fost de acord că organizaţia ”Noua Dreaptă” intră sub incidenţa legii, din cauza manifestărilor lor pro-legionare.

”Depinde de ce vor face şi spune astfel de organizaţii pe scena publică”, a subliniat Antonescu.

Prima remarcă despre noua lege este introducerea explicită a organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter legionar, pe lângă cele cu caracter fascist, rasist sau xenofob. Deşi nu vorbeşte despre condamnarea comunismului, prin introducerea sintagmei ”promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război”, referirea se poate aplica pentru Nicolae Ceauşescu, condamnat pentru genocid. De asemenea, Holocaustul este definit ca persecuţia sistematică şi anihilarea everilor, dar şi a rromilor.

”Prin organizaţie cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob se înţelege orice grup format din trei sau mai multe persoane, care îşi desfăşoară activitatea temporar sau permanent, în scopul promovării ideilor, concepţiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum ura şi violenţa pe motive etnice, rasiale sau religioase, superioritatea unor rase şi inferioritatea altora, antisemitismul, incitarea la xenofobie, recurgerea la violenţă pentru schimbarea ordinii constituţionale sau a instituţiilor democratice, naţionalismul extremist. În această categorie pot fi incluse organizaţiile cu sau fără personalitate juridică, partidele şi mişcările politice, asociaţiile şi fundaţiile, societăţile reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte persoane juridice care îndeplinesc cerinţele prevăzute la prezenta literă”, se arată în lege.

În categoria simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se înscriu: drapelele, emblemele, insignele, uniformele, sloganurile, formulele de salut, precum şi orice alte asemenea însemne, care promovează ideile, concepţiile sau doctrinele menţionate anterior.

Persoana vinovată de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi crime de război ”se înţelege orice persoană condamnată definitiv de către o instanţă judecătorească română ori străină sau prin orice hotărâre recunoscută în România, potrivit legii, pentru una sau mai multe infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi persoana din conducerea unei organizaţii al cărei caracter criminal a fost constatat prin hotărârea unei instanţe penale internaţionale”.

Legea explică ce se înţelege prin Holocaust, dar şi prin Mişcarea Legionară.

Prin Holocaust, pe teritoriul României, se înţelege persecuţia sistematică şi anihilarea evreilor şi a rromilor, sprijinită de autorităţile şi instituţiile statului român în teritoriile administrate de acestea în perioada 1940-1944, iar prin Mişcarea Legionară se înţelege o organizaţie fascistă din România care a activat în perioada 1927-1941 sub denumirile de «Legiunea Arhanghelului Mihail», «Garda de Fier» şi «Partidul Totul pentru Ţară».”

”Confecţionarea, vânzarea, răspândirea, precum şi deţinerea în vederea răspândirii de simboluri fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi. Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi utilizarea în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.”, se arată în lege.

Promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi crime de război se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi.

Legea prevede sancţiunile penale pentru negarea, contestarea sau minimalizarea Holocaustului.

”Săvârşirea faptelor prevăzute la alin. (1) şi (2) prin intermediul unui sistem informatic constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani”, iniţiatorii admiţând că referirea este valabilă şi pentru Facebook.

De asemenea, se interzice ridicarea sau menţinerea în locuri publice, cu excepţia muzeelor, a unor statui referitoare la persoanele vinovate de săvârşirea infracţiunilor de genocid contra umanităţii şi de crime de război.

A fost menţinută prevederea din Ordonanţa din 2012, care a fost modificată prin legea 217, potrivit căreia ”Nu constituie infracţiune fapta dacă este săvârşită în interesul artei sau ştiinţei, cercetării ori educaţiei”.

sursa: gandul.info